BNR pune presiune pe Guvern: investițiile străine se prăbușesc, iar lipsa de predictibilitate alungă capitalul

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, avertizează asupra unei deteriorări puternice a investițiilor străine directe și transmite un mesaj explicit Guvernului: politicile economice trebuie să ofere repere certe, bugetul pentru anul viitor trebuie finalizat și asumat din timp, iar absorbția fondurilor europene trebuie tratată drept o prioritate națională. În spatele limbajului tehnic, analiza oficialului BNR indică o problemă de încredere și predictibilitate într-un moment în care economia încetinește, iar finanțarea deficitului extern riscă să se mute tot mai mult spre datorie.

Datele de la care pornește Leonardo Badea arată că investițiile străine directe ale nerezidenților au fost de numai 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, o scădere de aproximativ 82%.

Leonardo Badea: Guvernul trebuie să ofere „repere certe”

Prim-viceguvernatorul BNR leagă direct deciziile investitorilor de perspectivele economice și de predictibilitatea politicilor publice.

„Deciziile privind repartizarea profitului - cât se distribuie și cât se reinvestește - sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile. Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, afirmă Leonardo Badea.

Oficialul BNR continuă cu o recomandare care vizează direct modul în care Guvernul își construiește politica economică și fiscal-bugetară:

„Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor.”

Problema nu este prezentată exclusiv drept una statistică sau sezonieră, ci și ca una de credibilitate, predictibilitate și perspectivă economică, domenii în care responsabilitatea revine în principal Guvernului.

Trimestrul al doilea, cel mai slab din 2013 încoace

Situația este și mai severă dacă este analizat separat trimestrul al doilea. Badea arată că fluxul total al investițiilor nerezidenților a devenit negativ, ajungând la minus 521 de milioane de euro.

„Concentrarea evoluției în trimestrul al doilea este evidentă. În acest interval, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, în cuantum de −521 milioane de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 și până în prezent”, arată prim-viceguvernatorul BNR.

Toate cele trei componente ale investițiilor străine au contribuit la declin. Din diferența de aproximativ 3,05 miliarde de euro față de primul semestru din 2025, circa 1,2 miliarde de euro provin din reducerea profiturilor reinvestite, 750 de milioane de euro din participațiile la capital și aproximativ 1,1 miliarde de euro din creditele intragrup.

Companiile străine scot mai mult prin dividende decât reinvestesc

Cel mai important factor este reprezentat de profiturile reinvestite, unde soldul a coborât la minus 1,124 miliarde de euro.

„Acesta se calculează ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat”, explică Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR pune această evoluție inclusiv în contextul situației generale a economiei: „O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (...) iar profitabilitatea curentă se reduce, ceea ce este explicabil în contextul încetinirii economiei, al riscurilor în creștere și al nivelului sporit de incertitudine.”

Badea avertizează însă împotriva unei interpretări simpliste. Prima jumătate a anului este în mod tradițional perioada în care companiile distribuie dividendele aferente exercițiului financiar precedent, astfel că o parte din deteriorare are o explicație sezonieră și ar putea fi recuperată în semestrul al doilea.

BNR vede și o reducere reală a profitabilității

Nivelul negativ al profiturilor reinvestite este în 2026 cu aproximativ 55% mai mare decât cel înregistrat în trimestrul al doilea din 2024.

„Această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar”, afirmă Leonardo Badea, cu precizarea că datele sunt încă provizorii și pot fi revizuite.

În concluzia sa, oficialul BNR identifică trei cauze ale scăderii investițiilor străine: distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale pe fondul încetinirii economiei și o serie de factori conjuncturali.

Evaluarea se suprapune peste tabloul macroeconomic dificil estimat de Comisia Europeană. Prognoza de primăvară indică pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, practic o stagnare, un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB, un deficit de cont curent de 6,9% din PIB și o datorie publică estimată la 61,6% din PIB.

Comisia Europeană avertiza, de asemenea, că îngrijorările investitorilor provocate inclusiv de incertitudinea politică internă pot afecta investițiile private și că instabilitatea politică reprezintă un risc pentru încrederea în procesul de ajustare fiscală.

Mai puține investiții străine înseamnă mai multă nevoie de împrumuturi

Situația nu se limitează la numărul proiectelor realizate de investitorii străini. ISD-urile au un rol esențial în finanțarea deficitului de cont curent deoarece, spre deosebire de împrumuturi, nu creează automat datorie externă.

„ISD alături de fondurile europene contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de împrumuturi suplimentare, ceea ce este important din perspectiva sustenabilității echilibrelor macroeconomice”, explică Badea.

Consecința actualei deteriorări este însă una incomodă pentru stat: „Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.”

Cu alte cuvinte, într-o economie care are deja un deficit extern ridicat, reducerea investițiilor străine obligă România să se bazeze într-o proporție mai mare pe finanțări care generează datorie.

Badea cere Guvernului să nu rateze banii europeni

În acest context, prim-viceguvernatorul BNR pune o miză și mai mare pe fondurile europene, în special pe granturi.

„Fondurile europene (în special componentele de tip grant) nu mai reprezintă doar un sprijin pentru investiția publică, ci una dintre puținele resurse semnificative ce permit finanțarea dezechilibrului extern fără a majora stocul de datorie”, subliniază Leonardo Badea.

„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investițiile străine directe – ISD) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar”, mai arată oficialul BNR.

Mesajul este cu atât mai important cu cât Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate din fonduri UE reprezintă în 2026 unul dintre puținele elemente care susțin creșterea economică, în condițiile în care consumul intern este în scădere, iar economia este aproape de stagnare.

„În perioade de ambiguitate, investitorii pot amâna deciziile”

Leonardo Badea avertizează, în final, că efectele investițiilor străine depășesc simpla finanțare a deficitului extern: acestea aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor românești în lanțurile internaționale de producție.

Iar aici analiza revine la problema care traversează întregul document - încrederea.

„Nu trebuie să uităm faptul că unul dintre motoarele încurajării investițiilor străine este reprezentat de încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât pe plan intern cât și internațional”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

Avertismentul său final este direct: „În perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar.”