Bastionul Crăişor din Cetatea Oradea, reabilitat cu 18 milioane de lei prin PNRR, intră în circuitul turistic

Bastionul Crăişor din Cetatea Oradea a fost reabilitat printr-un proiect de aproximativ 18 milioane de lei, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi va intra în circuitul turistic al municipiului începând de luna viitoare, transmite Agerpres.

Primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a precizat miercuri, la finalizarea lucrărilor, că proiectul a beneficiat de fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de lei, contribuţia locală fiind de aproximativ 8 milioane de lei.

„Prin acest proiect au fost scoase la lumină minunăţiile pe care le vedeţi aici, iar bastionul va intra în circuitul turistic al municipiului Oradea”, a declarat Florin Birta.

Edilul a subliniat că investiţiile europene au schimbat radical aspectul Cetăţii Oradea.

„Până în prezent, Primăria municipiului Oradea, prin diferite proiecte de finanţare europeană, a investit aproximativ 25 de milioane de euro în Cetatea Oradea. Dacă cetatea arată astăzi aşa cum arată, faţă de ce era acum 20 de ani, acest lucru se datorează în principal fondurilor europene”, a afirmat Birta.

Proiectul a fost finanţat pe componenta C11 – Turism şi cultură din PNRR, dedicată promovării celor 12 rute turistice culturale.

În Cetatea Oradea, mai sunt de reabilitat Bastionul Aurit, Bastionul Roşu şi trei curtine, iar municipalitatea intenţionează să caute noi surse de finanţare europeană.

Managerul proiectului, Mihaela Neag, a evidenţiat amploarea lucrărilor, dar şi componenta arheologică a acestora.

Potrivit acesteia, bastionul îşi datorează numele principelui Sigismund, cunoscut de locuitorii acelor vremuri sub numele de Crăişorul.

Pe parcursul intervenţiilor, în interiorul bastionului, care are o suprafaţă desfăşurată de aproximativ 1.700 de metri pătraţi, au fost decopertaţi 10.500 de metri cubi de pământ, ceea ce a permis realizarea unor cercetări arheologice ample.

„Nu am mai avut până acum o asemenea lucrare, cu scoaterea unei cantităţi atât de mari de pământ. Iar dacă plouă, în câteva minute, chiar şi în cazul unei acumulări foarte mari de apă, nu o să vedeţi deloc apă, pentru că aici a fost realizat un sistem de drenaj foarte bun, chiar prin pavaj. E meritul constructorilor”, a spus Mihaela Neag.

Ea a evidenţiat şi descoperirile arheologice făcute cu acest prilej: elemente de piatră care provin din catedrala gotică, două ghiulele încastrate în zidărie, obiecte din sticlă, pipe, ceramică şi alte materiale istorice.

Cea mai spectaculoasă descoperire este, potrivit managerului de proiect, una dintre statuile apostolilor care au susţinut coloanele altarului fostei catedrale gotice.

Reabilitarea bastionului a presupus şi folosirea unor materiale compatibile cu construcţia istorică, inclusiv cărămidă veche recuperată din demolări.

„Am adus din Ungaria, din România, din toate oraşele unde am găsit demolări de construcţii vechi”, a explicat dirigintele de şantier, Ioana Bob, menţionând că, în cadrul lucrărilor, a fost pusă în valoare şi structura originală a drumului de rond, inclusiv elementele defensive ale bastionului.

Contractul de finanţare a fost semnat în anul 2022, iar lucrările au fost executate, începând din septembrie 2023, de grupul de firme Selina.