Băsescu cere României să-și pregătească inclusiv forța de atac pentru Neptun Deep și îl desființează pe Miruță: Să nu se mai bage în lucruri pe care nu le știe

Traian Băsescu mută discuția despre drona explozivă descoperită lângă Neptun Deep de la incidentul punctual la vulnerabilitatea strategică a celui mai important proiect energetic al României. Fostul președinte avertizează că platforma se află în zona economică exclusivă, unde Articolul 5 al NATO nu se aplică automat, și susține că România trebuie să dispună de propriile capacități militare de apărare și, la nevoie, de atac. Alianța poate furniza informații, coordonate și sprijin logistic, însă responsabilitatea operațională directă îi revine Bucureștiului, a explicat Băsescu la Digi24.

După ce, joi, a susținut că drona marină nu ar fi fost dirijată intenționat spre platformă, Traian Băsescu dezvoltă acum consecința strategică a amplasării Neptun Deep: România nu poate considera proiectul protejat automat de umbrela apărării colective și trebuie să-și construiască propria capacitate de intervenție.

„România este primul responsabil”

„Neptun Deep este vital pentru noi acum. Vital ar fi fost, de fapt, oricând”, a declarat fostul președinte.

Băsescu susține că Bucureștiul trebuie să plece de la premisa că protejarea instalațiilor energetice aflate în zona economică exclusivă este, în primul rând, o responsabilitate națională.

„România trebuie să-și calibreze resurse militare de apărare și, la nevoie, de atac, care să-i permită să protejeze interesele noastre în zona economică exclusivă”, a afirmat acesta.

Măsurile nu ar trebui să vizeze doar Neptun Deep, ci și celelalte platforme și instalații de prospecțiune sau exploatare din Marea Neagră.

„România este primul responsabil”, a subliniat Băsescu.

Limita Articolului 5: sprijinul NATO nu dispare

Fostul șef al statului a explicat că zona economică exclusivă nu reprezintă teritoriu suveran în același sens în care sunt teritoriul național și apele teritoriale.

„Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz, pentru că zona economică exclusivă nu este teritoriu suveran”, a spus Traian Băsescu.

Afirmația nu înseamnă că instalațiile românești rămân fără apărare sau că aliații nu pot ajuta România. Potrivit fostului președinte, diferența esențială privește cine poartă responsabilitatea operațională și în ce cadru se desfășoară intervenția.

„NATO ne furnizează logistică, ne furnizează informație, ne furnizează coordonate, ne ajută să lovim eventuale ținte reale”, a explicat Băsescu.

Chiar Tratatul Atlanticului de Nord separă apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 de obligația statelor membre de a-și dezvolta capacitatea individuală de apărare, prevăzută de Articolul 3. Totodată, Convenția ONU asupra dreptului mării îi conferă statului riveran drepturi suverane și jurisdicție asupra exploatării resurselor din zona economică exclusivă, fără ca aceasta să devină teritoriu național propriu-zis.

De ce Armata Română a preluat comanda intervenției

În interpretarea lui Băsescu, tocmai statutul juridic al zonei explică de ce neutralizarea dronei a fost condusă de Armata Română.

„Dacă ați observat, din acest motiv, comanda acțiunii de neutralizare a așa-zisei drone cu exploziv a fost preluată de Armata Română”, a declarat fostul președinte.

Mesajul său este că Bucureștiul nu trebuie să aștepte activarea formală a unui mecanism de apărare colectivă pentru a-și proteja infrastructura energetică. România trebuie să dețină mijloacele de supraveghere, identificare, interceptare și neutralizare a amenințărilor, beneficiind simultan de informațiile și sprijinul aliaților.

Atac direct la Radu Miruță: „O bâlbâială magistrală”

BBăsescu îi cere lui Miruță să nu se pronunțe asupra lucrurilor pe care nu le stăpânește

Băsescu spune că ministrul „nu pricepe mare lucru” și îi reproșează că se pronunță asupra unor chestiuni pe care nu le stăpânește.

„Primul lucru: ar trebui ca ministrul Apărării să nu se bage în lucrurile pe care nu le știe. Apărarea este o chestiune complicată, complexă și care presupune extrem de multă diplomație”, a declarat Traian Băsescu la Digi24.

Fostul președinte a explicat că apărarea nu se rezumă la pregătirea și desfășurarea trupelor, ci presupune inclusiv relații și coordonare între conducerile militare ale diferitelor state, în interiorul și în afara NATO.

El l-a criticat apoi direct pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, despre care afirmă că încearcă să lase impresia că deține toate informațiile.

„Miruță nu pricepe mare lucru, dar vrea să pară și să ne dea impresia că le știe pe toate”, a afirmat Traian Băsescu.

Criticile vin după ce Miruță a anunțat inițial că drona era încărcată cu explozibil, a eliminat ulterior această mențiune, iar apoi a reconfirmat-o. Ministrul a vorbit temporar și despre două drone, înainte ca autoritățile să stabilească faptul că fusese vorba despre una singură. Cronologia mesajelor contradictorii a fost prezentată de Știripesurse.ro.

Drona, lovită de F-16 și neutralizată definitiv de militarii EOD

Drona marină a fost semnalată în jurul orei 06:28 de echipajul unei nave comerciale. Obiectul se afla în derivă în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța.

Două aeronave F-16 românești au fost ridicate de la sol cu ordin de tragere. Una dintre ele a lovit drona cu tunul de bord, însă dispozitivul nu a fost distrus complet. Neutralizarea definitivă a fost realizată ulterior de militarii specializați EOD ajunși în zonă.

Autoritățile au confirmat în cele din urmă că drona transporta explozibil, însă nu i-au stabilit public proveniența. Ucraina a transmis că aparatul nu îi aparținea.

Băsescu și șeful Armatei, aceeași evaluare; Miruță a contestat-o

Poziția exprimată de Traian Băsescu coincide cu evaluarea prezentată anterior de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Acesta a declarat că zona economică exclusivă nu este acoperită automat de Articolul 5 al NATO.

Radu Miruță l-a contrazis atunci public, insistând că Neptun Deep nu este lipsit de protecție și că Armata Română nu ar rămâne „cu mâna în sân” în cazul unui atac. Cele două afirmații nu se exclud însă complet: infrastructura poate și trebuie apărată de România, chiar dacă un atac asupra sa nu declanșează automat mecanismul apărării colective. Controversa dintre ministrul Apărării și șeful Armatei a izbucnit încă din luna ianuarie.

Neptun Deep urmează să devină una dintre principalele surse de gaze ale României și un proiect esențial pentru reducerea dependenței regionale de importurile rusești. Tocmai această miză transformă apărarea platformei dintr-o problemă comercială într-una de securitate națională.