Bacteriile din gură, o pistă neașteptată spre psihopatie: Ce au descoperit cercetătorii

Microbiomul uman ar putea avea legătură cu anumite trăsături psihopatice, sugerează un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto. Unele bacterii au fost asociate cu scoruri mai ridicate la trăsăturile psihopatice, în timp ce o altă specie a avut o asociere inversă. Oamenii de știință avertizează însă că rezultatele nu demonstrează că bacteriile provoacă astfel de comportamente.

Cercetarea, publicată pe 7 august în revista Translational Psychiatry, deschide o direcție neobișnuită în studiul personalității: în loc să caute explicații doar la nivelul creierului, oamenii de știință au analizat și microorganismele care trăiesc în intestin și în cavitatea bucală.

Echipa de la Institutul pentru Cercetare și Inovare în Sănătate, i3S, al Universității din Porto, a analizat 200 de participanți din populația generală. Aceștia au completat chestionare pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice, empatiei și anxietății, iar cercetătorii au analizat probe de materii fecale, salivă și sânge.

Bacteriile care apar mai des la scoruri psihopatice ridicate

Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative în diversitatea generală a microbiomului între grupurile analizate. Când au examinat însă anumite microorganisme, au apărut asocieri interesante.

Prezența unor bacterii din genurile Allisonella și Prevotella, precum și a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată pozitiv cu scorurile pentru trăsături psihopatice. În schimb, Treponema vincentii, o bacterie din microbiomul oral, a avut o asociere negativă, respectiv niveluri mai ridicate au fost corelate cu scoruri psihopatice mai mici.

Analiza a identificat și diferențe în nivelurile de glucoză și taurină din materiile fecale, ambele fiind asociate pozitiv cu scorurile pentru trăsături psihopatice. Cercetătorii consideră că astfel de modificări metabolice ar putea oferi indicii despre modul în care microbiomul interacționează cu procesele biologice implicate în comportament.

„Rezultatele arată că anumite bacterii intestinale și orale sunt asociate cu trăsături psihopatice în populația generală”, a explicat Carolina Costa, autoarea principală a studiului. Cercetătorii spun că aceste rezultate sugerează o posibilă legătură între microorganisme și procesele implicate în emoții și comportamentul social.

Nu înseamnă că bacteriile „provoacă” psihopatia

Aici este însă partea esențială. Studiul este unul transversal și observațional, astfel că identifică asocieri, nu relații de cauzalitate.

Cu alte cuvinte, cercetătorii nu pot spune că anumite bacterii determină apariția trăsăturilor psihopatice. Este posibil ca microbiomul să influențeze anumite procese care țin de comportament, dar este la fel de posibil ca stilul de viață și comportamentul unei persoane să influențeze, la rândul lor, microbiomul. Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională.

În plus, cercetarea a inclus doar 200 de persoane și a evaluat trăsăturile psihopatice prin chestionare, nu prin diagnostic clinic. Rezultatele vor trebui replicate în studii mai ample și pe grupuri mai diverse înainte ca oamenii de știință să poată trage concluzii ferme.

O nouă piesă în puzzle-ul microbiomului

Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu trăsături precum detașarea emoțională, impulsivitatea, manipularea, lipsa empatiei și tendințele antisociale. Cercetările anterioare s-au concentrat în special asupra factorilor genetici, de mediu și neurobiologici.

Studiul portughez adaugă microbiomul pe această listă și ridică o întrebare incitantă: ar putea microorganismele care trăiesc în corpul nostru să influențeze, măcar parțial, felul în care simțim și ne comportăm?

Deocamdată, răspunsul este „nu știm”. Dar descoperirea oferă cercetătorilor o nouă pistă pentru investigarea axei microbiotă-intestin-creier și, în viitor, ar putea contribui la identificarea unor markeri biologici sau a unor intervenții nutriționale care să fie testate în cercetări dedicate.