Avocații Uscov și Neacșu propun noi reguli împotriva manipulării alegerilor

Avocații Silvia Uscov și Adrian Toni Neacșu au realizat, în cadrul Sovereign Institute for Liberty & Justice, un amplu studiu privind manipularea digitală a alegerilor, utilizarea inteligenței artificiale în operațiunile de influență politică și riscurile la adresa libertății de exprimare. Documentul, intitulat „Big Lies pe Social Media. Cum ți se fură votul și vocea”, analizează inclusiv experiența alegerilor prezidențiale din România din 2024 și formulează o serie de propuneri legislative și instituționale pentru protejarea viitoarelor scrutine.

Una dintre cele mai importante propuneri vizează introducerea unor sancțiuni penale pentru fabricarea artificială a popularității politice, prin cumpărarea de aprecieri, distribuiri, vizualizări sau comentarii și prin utilizarea coordonată a conturilor false. În același timp, autorii avertizează că intervențiile statului împotriva manipulării electorale trebuie să respecte libertatea de exprimare, iar anularea unui scrutin trebuie să rămână o măsură excepțională, justificată prin probe și criterii verificabile.

Studiul, publicat în noiembrie 2026, poartă semnăturile Silviei Uscov, președinte al Sovereign Institute for Liberty & Justice, și lui Adrian Toni Neacșu, co-coordonator al Centrului pentru o Justiție Dreaptă. Documentul are 87 de pagini, incluzând versiunea în limba engleză, și urmărește identificarea vulnerabilităților care ar putea afecta alegerile din Europa în 2027 și ciclul electoral românesc din perioada 2028-2030.

Cum se fabrică popularitatea politică pe internet

Autorii pornesc de la ideea că manipularea dezbaterii publice nu presupune obligatoriu răspândirea unor informații false. Un mesaj poate fi adevărat, dar poate beneficia de o popularitate fabricată prin mecanisme frauduloase.

„Pe rețelele sociale contează ce spui. Contează însă la fel de mult câți par să spună același lucru. Cine poate fabrica acest «câți» poate muta o dezbatere fără să convingă direct pe nimeni: oamenii văd o mulțime și presupun că mulțimea are motivele ei, iar algoritmii văd interacțiuni și duc postarea mai departe”, se arată în introducerea studiului.

Documentul analizează metode precum utilizarea conturilor false, activarea unor conturi vechi, cumpărarea interacțiunilor, recrutarea influencerilor contra cost, schimbarea identității paginilor care au acumulat deja un public numeros și simularea unor mișcări civice spontane.

Un exemplu invocat este cel al celor 797 de conturi create în 2016 și activate în noiembrie 2024, în contextul alegerilor prezidențiale din România.

De asemenea, studiul citează date publicate de Meta în 2025 privind eliminarea unei rețele de influență cu origine în România, alcătuită din 658 de conturi Facebook, 14 pagini și două conturi Instagram.

Autorii subliniază că trebuie făcută distincția între mobilizarea politică legitimă și simularea frauduloasă a sprijinului popular. Distribuirea aceluiași mesaj de către membrii reali ai unui partid nu reprezintă, în sine, manipulare. Problema apare atunci când identitatea persoanelor, coordonarea acțiunilor sau amploarea sprijinului sunt prezentate înșelător.

Inteligența artificială poate coordona adevărate armate de conturi false

O parte importantă a studiului este dedicată utilizării inteligenței artificiale în operațiunile de influență politică.

Avocații prezintă rapoarte publicate de compania Anthropic, dezvoltatorul asistentului Claude, care documentează folosirea modelelor AI pentru administrarea și coordonarea unor rețele de conturi false.

Potrivit unui caz prezentat de Anthropic în aprilie 2025, un operator comercial utiliza peste 100 de conturi pe X și Facebook, fiecare cu o identitate digitală și o orientare politică proprie. Sistemul AI decidea când conturile trebuiau să aprecieze, să distribuie, să comenteze sau să ignore anumite postări.

Documentul citează și un raport din septembrie 2026, care descrie mai multe operațiuni de influență desfășurate în diferite regiuni ale lumii, inclusiv în apropierea României.

Autorii avertizează că inteligența artificială nu mai reprezintă doar un instrument pentru generarea de texte și imagini, ci poate deveni infrastructura de coordonare a unor campanii politice complexe, cu identități fabricate, mesaje adaptate fiecărui public și activitate desfășurată permanent.

O asemenea operațiune nu trebuie neapărat să producă un mesaj viral. Influența poate fi exercitată și prin prezența constantă a unor conturi aparent autentice în conversațiile utilizatorilor reali.

Propunere legislativă: Pedepse penale pentru cumpărarea popularității politice

Pornind de la aceste vulnerabilități, Silvia Uscov și Adrian Toni Neacșu propun completarea legislației românești cu o sancțiune specială pentru simularea coordonată și ascunsă a sprijinului politic.

Sancțiunea ar urma să vizeze cumpărătorii, vânzătorii și intermediarii serviciilor de manipulare digitală, inclusiv utilizarea conturilor false sau automate pentru fabricarea popularității.

„Regula ar trebui să se aplice permanent, nu doar în campanie, cumpărătorilor, vânzătorilor și intermediarilor”, se arată în document.

Autorii apreciază că sancțiunea „trebuie să fie de natură penală prin raportare la efectele asupra democrației și dezbaterii legitime”.

Argumentul principal este că operațiunile de manipulare pot fi pregătite cu ani înaintea alegerilor, astfel încât o reglementare aplicabilă exclusiv în perioada campaniei electorale ar putea interveni prea târziu.

Studiul propune și analizarea legislației privind finanțarea partidelor politice, în special în privința plăților către influenceri, a platformelor de intermediere, a criptomonedelor și a cadourilor virtuale.

Autorii recomandă transparența contractelor de promovare politică digitală pe tot parcursul anului, nu doar în timpul campaniilor electorale.

Anularea alegerilor, doar ca măsură excepțională. Un candidat nu trebuie sancționat doar pentru că a beneficiat de o campanie frauduloasă

Una dintre cele mai importante componente juridice ale studiului privește consecințele manipulării digitale asupra validității rezultatelor electorale.

În contextul controverselor provocate de anularea alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024, autorii propun introducerea unor criterii legale clare pentru stabilirea situațiilor în care o operațiune de manipulare poate justifica o asemenea măsură.

Astfel, ar trebui analizate amploarea, durata și efectele operațiunii, precum și capacitatea acesteia de a modifica atribuirea unui mandat sau ordinea candidaților calificați pentru turul următor.

„Legea ar trebui să prevadă criterii verificabile pentru această evaluare și să păstreze anularea alegerilor ca măsură excepțională, motivată și proporțională”, arată autorii.

O distincție esențială privește răspunderea candidatului în beneficiul căruia a fost desfășurată o campanie frauduloasă.

Potrivit studiului, simplul fapt că un politician a beneficiat de o operațiune de influență nu ar trebui să atragă automat sancțiuni care îi afectează candidatura.

„O sancțiune care îi afectează candidatura nu trebuie să rezulte din simplul fapt că a beneficiat de o campanie, chestiune de natură să compromită procesul electoral, ci din dovada că a comandat, finanțat, coordonat sau acceptat în cunoștință de cauză operațiunea”, se precizează în document.

Autorii solicită garanții procesuale clare, inclusiv accesul la probe, posibilitatea contestării acestora și motivarea deciziilor, cu asigurarea unei decizii definitive de către un tribunal în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Pentru alegerile prezidențiale, eventualele modificări legislative ar trebui corelate cu atribuțiile constituționale ale Curții Constituționale privind supravegherea procedurii electorale și confirmarea rezultatelor.

Un alt pericol pentru democrație: Reducerea la tăcere a opiniilor autentice

Studiul nu se limitează la manipularea electorală prin amplificarea artificială a mesajelor, ci analizează și fenomenul opus: reducerea vizibilității persoanelor și opiniilor autentice.

Autorii explică faptul că un utilizator poate avea mii de urmăritori fără ca postările sale să ajungă efectiv la aceștia. Distribuirea conținutului depinde de algoritmi, de regulile interne ale platformelor și de eventualele restricții de vizibilitate.

Sunt analizate inclusiv situațiile în care conturile unor persoane pot deveni țintele unor campanii coordonate de raportare abuzivă, cunoscute sub denumirea de mass reporting.

Raportul amintește un caz documentat de Meta în Vietnam, unde o rețea trimitea raportări coordonate împotriva activiștilor și criticilor guvernului.

Autorii precizează că nu există dovezi publice potrivit cărora un anumit număr de raportări ar determina automat suspendarea unui cont, însă asemenea acțiuni pot exploata eventualele erori ale sistemelor de moderare.

„O rețea de conturi false produce artificial o mulțime care pare mai mare decât este. Un om real, a cărui postare este pusă mai jos în flux, nu este recomandată sau este restricționată după un val de raportări, vorbește în fața unei săli mai mici decât crede”, explică studiul.

În acest context, avocații solicită proceduri accelerate de contestare a restricțiilor, mai ales în timpul campaniilor electorale, astfel încât eventualele erori să poată fi corectate înainte de vot.

Autorii atrag atenția și asupra intervențiilor autorităților publice în moderarea discursului politic. Sunt invocate deciziile BEC din campania prezidențială din 2025, când, potrivit datelor citate în document, în perioada 4-12 aprilie a fost dispusă eliminarea a 609 materiale online, inclusiv 149 publicate de persoane fizice fără funcții elective.

Studiul susține că măsurile împotriva manipulării trebuie să fie previzibile, motivate și proporționale și să poată fi contestate efectiv.

Ce ar trebui să facă autoritățile române și Comisia Europeană

Documentul propune și o serie de măsuri instituționale, inclusiv o cooperare mai eficientă între Autoritatea Electorală Permanentă, ANCOM, ANSPDCP, CNA, DNSC, parchete și instituțiile cu atribuții în domeniul securității.

Autorii insistă însă că această cooperare trebuie să se desfășoare în limitele competențelor legale existente și nu poate justifica supravegherea generalizată a opiniilor politice.

O recomandare distinctă vizează Comisia Europeană, căreia i se solicită soluționarea diligentă a investigației privind TikTok și alegerile prezidențiale românești din 2024, preferabil înaintea campaniilor din 2028.

Comisia Europeană a deschis, la 17 decembrie 2024, proceduri oficiale împotriva TikTok pentru posibile încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), după controversele privind promovarea electorală de pe platformă. Investigația vizează în special sistemele de recomandare și politicile privind publicitatea politică și conținutul politic plătit.

În ceea ce privește publicitatea politică, studiul atrage atenția asupra Regulamentului european 2024/900, ale cărui obligații principale se aplică din 10 octombrie 2025. Autorii solicită adoptarea cadrului legislativ național necesar pentru desemnarea autorităților competente și stabilirea sancțiunilor.

Alte propuneri sunt crearea unui registru public al sesizărilor și deciziilor electorale, auditarea independentă a erorilor de moderare în limba română, verificarea capacității platformelor de a detecta rețelele coordonate și securizarea infrastructurii digitale a instituțiilor electorale.

Studiul recomandă inclusiv exerciții de simulare a unor incidente informatice în care un site electoral oficial devine indisponibil, în timp ce un site fals încearcă să îi preia identitatea.

Avertisment pentru alegerile din 2028-2030

Autorii consideră că România trebuie să utilizeze experiența alegerilor europene din 2027 pentru a identifica din timp noile metode de manipulare și pentru a pregăti mecanismele de protecție a scrutinelor viitoare.

În 2028 sunt programate alegerile locale și parlamentare, urmate de europarlamentarele din 2029 și de alegerile prezidențiale din 2030.

În același timp, studiul insistă că suspiciunile privind existența unor operațiuni de influență nu trebuie confundate cu demonstrarea lor. Identificarea unor conturi care publică simultan mesaje asemănătoare, a unor creșteri bruște de audiență sau a unor materiale generate cu inteligență artificială nu dovedește, în sine, o manipulare electorală.

Pentru jurnaliști, cercetători și autorități, documentul recomandă metode de investigare reproductibile, verificarea explicațiilor alternative și separarea clară între faptele documentate, ipoteze și efectele efectiv dovedite.

În final, Silvia Uscov și Adrian Toni Neacșu subliniază că apărarea proceselor democratice presupune atât combaterea manipulării, cât și protejarea libertății cetățenilor de a participa la dezbaterea publică.

„O mulțime falsă are un punct slab: are nevoie să fie crezută. Fiecare om care se uită o secundă mai mult la un cont, fiecare instituție care pune o întrebare precisă unei platforme și fiecare jurnalist care urmărește o știre până la sursă îi micșorează puterea. Alegerile din 2028-2030 vor avea loc oricum pe rețelele sociale. Rămâne de văzut dacă vor avea loc în fața unei mulțimi reale”, concluzionează studiul.