Avertisment al magistraților europeni, reuniți la Iași: Atacurile asupra magistraților pot fi primul pas spre declinul democratic

Slăbirea statutului magistraților și delegitimarea publică a justiției preced adesea procese mai ample de declin democratic, au avertizat judecători și procurori din mai multe state europene, reuniți la Iași pentru o conferință internațională dedicată lecțiilor istoriei. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, a atras atenția că independența justiției este pusă la încercare mai ales atunci când hotărârile judecătorești contrazic interesele puterii politice.
Conferința internațională „Magistratura – lecții ale istoriei” s-a desfășurat vineri, 13 noiembrie, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților Europeni pentru Democrație și Libertăți (MEDEL), în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii (INM) și Curtea de Apel Iași.
La dezbateri au participat peste 70 de magistrați și reprezentanți ai asociațiilor profesionale din 12 state europene. Au fost prezentate experiențe istorice din România, Franța, Portugalia, Polonia, Italia, Ungaria și Turcia, care au evidențiat modul în care independența justiției poate fi afectată prin intervenții politice, modificări legislative sau campanii de delegitimare publică.
Președintele CSM: Statul de drept este pus la încercare când hotărârile judecătorești contrazic puterea
Președintele CSM, Liviu Odagiu, a subliniat că istoria justiției este și istoria relației dintre putere și limitele acesteia, avertizând că nedreptatea nu a fost întotdeauna săvârșită prin încălcarea legii, ci uneori chiar prin intermediul unor reglementări legale.
Potrivit acestuia, presiunile asupra magistraților pot îmbrăca astăzi forme mai subtile, de la contestarea sistematică a autorității instanțelor până la delegitimarea publică a judecătorilor și procurorilor.
„Statul de drept nu este pus cu adevărat la încercare atunci când hotărârile judecătorești convin puterii, ci mai ales atunci când acestea o contrazic”, a subliniat președintele CSM.
Odagiu a insistat asupra necesității respectării hotărârilor judecătorești definitive, inclusiv de către autoritățile statului, dar și asupra responsabilităților care trebuie să însoțească independența magistraților.
Dana Gîrbovan: Justiția nu și-a asumat niciodată rolul în susținerea dictaturii comuniste
Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a adus în discuție una dintre problemele istorice ale sistemului judiciar românesc: lipsa unei asumări a rolului pe care justiția l-a avut în instaurarea regimului comunist și în susținerea dictaturii.
Potrivit acesteia, absența unei asemenea asumări a permis perpetuarea unor mentalități specifice regimului comunist mult timp după schimbarea acestuia, cu consecințe dramatice asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Gîrbovan a arătat însă că istoria magistraturii române cuprinde și exemple de judecători care au refuzat să devină instrumente ale represiunii.
„Istoria magistraturii române a avut însă și eroii ei, magistrați care au pus onoarea și datoria mai presus de orice, au refuzat să devină instrumente ale represiunii și ne-au lăsat poate cea mai importantă moștenire: cea a căii de urmat în perioade de răscruce”, a declarat președintele UNJR.
Aceasta a prezentat și exemplul lui Vasile Sturdza, primul președinte al Curții de Casație, care a apărat independența justiției în primii ani ai statului român modern. În 1868, Sturdza a demisionat în semn de protest față de încălcarea inamovibilității a patru judecători ai instanței supreme.
„Fără emfază și fără compromisuri, primul președinte al Casației a pus la temelia instanței supreme din România valorile esențiale, universale și perene ale justiției în societate”, a subliniat Gîrbovan.
Lecțiile Poloniei, Ungariei și Turciei: Cum poate fi subminată independența justiției
Unul dintre subiectele centrale ale conferinței a fost modul în care măsuri aparent legale pot conduce, treptat, la restrângerea independenței sistemului judiciar.
Judecătorul polonez Piotr Wicherek a prezentat degradarea independenței justiției în Polonia interbelică, între 1926 și 1939, prin reorganizarea instanțelor și introducerea unor mecanisme de verificare a magistraților. Acesta a comparat evoluțiile istorice cu situația sistemului judiciar polonez de după 2015.
„Scoaterea unei singure cărămizi din zidul independenței judiciare poate face ca celelalte să înceapă să cadă pe neașteptate, până când întregul zid se prăbușește”, a avertizat judecătorul polonez.
Un exemplu recent a fost prezentat de judecătoarea maghiară Anna Madarasi, care a relatat despre un decret guvernamental adoptat în Ungaria, în februarie 2026, prin care au fost interzise procesele inițiate de municipalități împotriva contribuției de solidaritate datorate bugetului central.
Potrivit prezentării sale, o judecătoare a refuzat să închidă dosarele în temeiul decretului și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Constituțională. În mai 2026, Curtea Constituțională a anulat retroactiv dispozițiile respective.
„Chiar și un singur judecător poate produce o schimbare și poate face istorie prin deciziile sale în vremuri foarte dificile”, a arătat Anna Madarasi.
O situație mult mai gravă a fost descrisă de fostul judecător turc Yavuz Aydin, care a prezentat consecințele epurărilor din sistemul judiciar turc după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.
Potrivit datelor prezentate de acesta, aproximativ 4.500 de judecători și procurori au fost îndepărtați din funcție, iar circa 2.500 au fost arestați, o parte dintre ei aflându-se încă în închisoare.
Aydin a amintit și avizul Comisiei de la Veneția din 2024, potrivit căruia Consiliul Judecătorilor și Procurorilor din Turcia nu este independent, fiind conceput astfel încât să fie dominat de puterea executivă.
Fostul magistrat a subliniat că judecătorii au nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a lua poziție atunci când independența justiției și statul de drept sunt amenințate. Intervenția sa s-a încheiat cu o întrebare: „Ce se întâmplă atunci când judecătorii tac?”
Italia și Franța: Justiția trebuie să poată cerceta inclusiv persoanele aflate la putere
Președintele MEDEL, Mariarosaria Guglielmi, a prezentat experiența Italiei în urma anchetelor anticorupție „Mani pulite” („Mâini curate”), declanșate în 1992, care au dezvăluit un sistem extins de corupție politică.
Aceasta a evidențiat rolul garanțiilor constituționale privind independența procurorilor, dar și atacurile împotriva magistraților care au urmat diminuării sprijinului public pentru anchete.
„Exercitarea dificilă a controlului juridic asupra tuturor, inclusiv asupra celor aflați în poziții de putere, este posibilă numai dacă sunt apărate independența justiției și principiile fundamentale ale constituționalismului, precum separația puterilor și egalitatea în fața legii”, a declarat Guglielmi.
Procurorul francez Simon Chardenoux a prezentat evoluția marilor procese istorice din Franța, de la judecarea crimelor celui de-al Doilea Război Mondial până la procesul atentatelor teroriste din Paris, din 13 noiembrie 2015.
Acesta a arătat că experiențele istorice au contribuit la dezvoltarea unei justiții mai atente la victime, mai bine organizate și mai accesibile cetățenilor.
Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților
În concluziile conferinței, participanții au subliniat că independența justiției reprezintă o garanție pentru cetățeni, nu un privilegiu acordat judecătorilor și procurorilor.
Una dintre principalele lecții desprinse din experiențele istorice prezentate este că regresul democratic nu începe, de regulă, printr-o ruptură bruscă, ci prin măsuri succesive, uneori justificate prin argumente juridice, care slăbesc garanțiile instituționale.
Aceste măsuri pot include transferuri ale judecătorilor, mecanisme de verificare sau epurare a magistraților, limitarea accesului la instanță și campanii de delegitimare publică a sistemului judiciar.
Directorul INM, Simona Camelia Marcu, a transmis că independența justiției nu este câștigată definitiv, ci trebuie apărată în permanență. Aceasta a insistat asupra importanței cunoașterii istoriei de către noile generații de magistrați.
„Într-o lume în care puțini se mai întorc spre trecut, iar AI pare că ne răspunde instant la orice întrebare, este obligatoriu să ne preocupăm ca viitoarele generații de magistrați să-și cunoască rădăcinile, să aibă modele, să se raporteze corect la prezent și la provocările inerente”, a transmis directorul INM.
Organizatorii au arătat că atacurile împotriva independenței sistemelor judiciare pot reprezenta o primă etapă a unor procese mai ample de restrângere a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Comentarii (0)
Articole similare
LocalDe mâine se scumpesc tarifele la taxi în Cluj-Napoca! Cât vor plăti clujenii pe kilometru la Daniel Taxi, Pro Rapid, Terra& Fan, Pritax și Nova
LocalUn militar beat criță s-a urcat la volan și a făcut accident! Avea o alcoolemie uriașă, dar judecătorii clujeni l-au iertat de închisoarea cu executare
LocalBătaie pe apartamentele de închiriat în Cluj: care tipuri de apartamente sunt la mare căutare și în ce cartiere vrea toată lumea să stea cu chirie acum
Local