Atac dur la Kovesi în presa maghiară: "Una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri"

În ajunul plecării Laurei Codruța Kovesi de la Parchetul European (EPPO) se plătesc polițe vechi de aproape un deceniu. Jurnalistul Zsolt Bayer a publicat în Magyar Nemzet un editorial în care o atacă peprocuroare pentru anchetarea,, acum zece ani, a primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.

Ce a scris jurnalistul maghiar

"Iat-o pe Laura Codruța Kövesi. Una dintre cele mai întunecate, mai respingătoare, mai josnice figuri, din care rezultă cu o naturalitate evidentă că astăzi această figură este procurorul-șef al Parchetului European (EPPO).

Să vedem mai întâi ce a făcut această femeie „compatibilă cu Europa” pe vremea când era încă șefa parchetului anticorupție din România, DNA.

„Parchetul Anticorupție (DNA) din România a inițiat urmărirea penală împotriva primarului maghiar al orașului Sepsiszentgyörgy, Árpád Antal, sub suspiciunea de utilizare abuzivă a unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care trebuia rambursat din fonduri publice.

Detalii și rezultatul anchetei:

Anchetă îndelungată: Autoritățile au investigat cazul timp de aproape trei ani și jumătate. În acest timp, lui Árpád Antal i s-a interzis exercitarea funcției timp de luni de zile, s-a aflat sub supraveghere oficială pentru o perioadă lungă de timp și nu i s-a permis să părăsească țara. În timpul procedurilor, au fost interogate 47 de persoane și au fost întocmite peste 11.000 de pagini de înregistrări ale interceptărilor telefonice.

Reacția creditorului: Însăși BERD a indicat în timpul anchetei că a monitorizat continuu investițiile și nu a constatat niciun abuz sau utilizare necorespunzătoare a fondurilor.

Încheierea: DNA a închis în cele din urmă cazul fără a aduce acuzații, nu cu achitare. Procuratura a recunoscut oficial că nu au fost găsite dovezi ale vreunei infracțiuni, așa că toate acuzațiile împotriva primarului au fost retrase.

În etapele inițiale ale procedurii penale împotriva lui Árpád Antal, Parchetul Anticorupție (DNA) din România a implementat măsuri coercitive și restricții extrem de stricte, care i-au paralizat direct activitatea de primar.

Pe parcursul studiului, au fost întâmpinate următoarele limitări principale:

Interdicție de exercitare a funcției: Ca cea mai gravă măsură, DNA i-a interzis lui Árpád Antal să ocupe funcția de primar timp de luni de zile. Nu i s-a permis să intre în primăria din Sepsiszentgyörgy și nu i s-a permis să ia nicio decizie sau acțiune oficială în calitate de șef al orașului. Această interdicție a fost prelungită de autorități de mai multe ori (de obicei pentru perioade de 60 de zile).

Interdicție de comunicare: I s-a interzis strict să contacteze sau să comunice cu personalul primăriei, cu reprezentanții administrației locale, precum și cu martorii și experții implicați în caz. Această interdicție l-a izolat complet de informațiile zilnice ale administrației orașului.

Supraveghere judiciară (Măsură obligatorie): A fost sub supraveghere judiciară (control judiciária) pentru o perioadă lungă de timp. Aceasta însemna că trebuia să se prezinte în mod regulat la secția de poliție și să raporteze totul autorităților.

Restricții de călătorie: Pentru o parte semnificativă a procedurii, nu i s-a permis să părăsească România fără permisiunea prealabilă a procurorului, ceea ce i-a limitat capacitatea de a menține parteneriate oficiale în străinătate (de exemplu, în Ungaria sau în Uniunea Europeană).

Deși interdicțiile oficiale și instituționale au fost ulterior ridicate datorită acțiunilor legale ale apărării și trecerii timpului – astfel încât Árpád Antal a putut să se întoarcă la atribuțiile sale în ultimii ani ai anchetei și a fost eligibil pentru realegere – perioada inițială a procedurilor a răsturnat complet modul obișnuit de guvernare a orașului.

Sper că e clar.

Dar să privim mai departe!

„În timpul spectaculoasei și amplei campanii anticorupție a Parchetului Național Anticorupție (DNA), numeroși politicieni de rang înalt, prim-miniștri și primari au fost urmăriți penal, care au fost în cele din urmă achitați de instanțele de judecată, în multe cazuri pe motiv că «fapta nu există» sau «nu constituie infracțiune», așa cum este expres prevăzut în legea penală românească.”

Cele mai cunoscute și mai mediatizate cazuri:

1. Șefi de guvern și miniștri

Victor Ponta (fost prim-ministru): DNA a inițiat proceduri împotriva sa în 2015, sub acuzațiile de fraudă fiscală, spălare de bani și falsificare în documente (în faimosul caz Turceni-Rovinari), care a declanșat și criza politică ce a dus la demisia sa din funcția de prim-ministru. În 2018, Curtea Supremă l-a achitat în cele din urmă.

Călin Popescu-Tăriceanu (fost prim-ministru, fost președinte al Senatului): DNA l-a acuzat de mărturie mincinoasă și complicitate într-un dosar de restituire a proprietății. Instanța l-a achitat în cele din urmă de acuzații, declarând absența unei infracțiuni.

Ludovic Orban (fost prim-ministru, ministru): În 2016, DNA l-a suspectat că și-a folosit influența pentru a obține beneficii financiare în campania electorală locală, ceea ce l-a obligat să se retragă din candidatura sa la funcția de primar al Bucureștiului. Instanța l-a achitat în cele din urmă, întrucât fapta acuzată nu epuiza definiția infracțiunii.

2. Politicieni proeminenți și lideri de partid

Vasile Blaga (fost ministru de Interne, fost președinte al PDL și PNL): A fost acuzat de trafic de influență într-un dosar de finanțare ilegală a unor partide. Instanța l-a achitat în cele din urmă după ce DNA nu a reușit să dovedească acuzațiile.

Dan Radu Rușanu (fost președinte al ASF, fost deputat): A petrecut luni de zile în arest preventiv la inițiativa DNA. Instanța l-a achitat definitiv, declarând că „fapta” intentată de acuzare „nu există”.

George Scutaru și Dan Motreanu (foști membri ai parlamentului): Au fost acuzați de spălare de bani în legătură cu finanțarea campaniei electorale din 2008, dar Curtea Supremă i-a achitat în cele din urmă pe amândoi.

Sebastian Ghiță (fost deputat): Împotriva sa au fost efectuate mai multe procese ADN complexe, de care Curtea Supremă i-a achitat în cele din urmă pe toți inculpații din presupusul dosar de corupție în care au fost implicați șefii Poliției și Parchetului Județean Prahova.

3. Lideri regionali și primari

Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu (foști lideri ai Constanței): Deși ambii politicieni au fost ulterior condamnați în dosare separate, mai multe alte rechizitorii și anchete paralele lansate împotriva lor de DNA s-au încheiat cu achitări complete, invocând lipsa infracțiunii.

Tibor Bokor (primarul orașului Kézdivásárhely) și Róbert Ráduly (fostul primar al orașului Csíkszereda): DNA a inițiat, de asemenea, mai multe proceduri spectaculoase împotriva liderilor maghiari din România, sub suspiciunea de abuz în serviciu (de exemplu, împotriva lui Róbert Ráduly în 2015). Un număr semnificativ dintre aceste cazuri s-au încheiat cu achitare în instanță sau procesul a fost încheiat din cauza lipsei de temei a rechizitoriului, deoarece nu a avut loc nicio încălcare a legii.

Cazurile ADN cu acest rezultat – în special în perioada 2014-2018 – au stârnit dezbateri profesionale și politice serioase în România din cauza utilizării excesive a arestării preventive și a utilizării unor rechizitorii nefondate din punct de vedere juridic, bazate pe interceptări ale serviciilor secrete.

Să o repetăm, pentru că nu întâmplător ne este familiară:

„Aceste cazuri ADN – în special în perioada 2014-2018 – au stârnit dezbateri profesionale și politice serioase în România din cauza utilizării excesive a arestării preventive și a utilizării unor rechizitorii nefondate din punct de vedere juridic, bazate pe interceptări ale serviciilor secrete.”

Clar. Clar?

Și bineînțeles, să nu o uităm pe fosta viceprimară de origine maghiară a orașului Cluj-Napoca, Anna Horváth, care a fost și ea urmărită penal de DNA-ul condus de Codruța Kövesi. Care a fost „crima” ei? A primit aproximativ cincizeci de bilete la concert de la un antreprenor, pe care le-a acceptat și le-a distribuit copiilor din Cluj-Napoca.

De altfel, au fost inițiate proceduri și împotriva Codruței Kövesi pe vremea când aceasta încă conducea DNA-ul:

„Laura Codruța Kövesi a fost urmărită penal în 2019 de către Parchetul Special pentru Investigarea Infracțiunilor împotriva Membrilor Sistemului Judiciar Român (SIIJ). Procedurile au fost grupate în jurul următoarelor acuzații și cazuri principale:

Dosarul nr. 1 (plângerea lui Sebastian Ghiță): Pe baza acuzațiilor oligarhului și fostului membru al parlamentului care a fugit în Serbia, Kövesi era suspectat de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. Conform acuzației, în 2011 (când Kövesi era încă procuror-șef), acesta l-a obligat pe Ghița să plătească costurile repatrierii (extrădării) lui Nicolae Popa, fostul director al unei bănci românești falimentare (FNI), din Indonezia.

Dosarul nr. 2 (cazul Parchetului Anticorupție Ploești): În acest caz, a fost acuzat de complicitate la represalii ilegale și participare la o organizație criminală. Conform acuzațiilor, Kövesi a coordonat sau tolerat cu bună știință proceduri la DNA Ploești (Parchetul Național Anticorupție), în timpul cărora procurorii de acolo ar fi falsificat probe și ar fi comis excese.

Desigur, Bruxelles-ul a fost teribil de indignat de aceste proceduri, au strigat despre o campanie de denigrare, iar la scurt timp după aceea a fost numit procuror-șef al Parchetului European.

Și acum face declarații – printre altele:

„Potrivit Laurei Codruța Kövesi, funcționarea Parchetului European în Ungaria nu încalcă suveranitatea Ungariei, în timp ce procurorul-șef european a declarat pentru Telex că Ungaria este un «stat capturat» care trebuie recuperat. (...) Interviurile au arătat că pregătirile practice pentru aderarea Ungariei sunt deja în curs de desfășurare: potrivit lui Kövesi, zece procurori delegați europeni vor putea lucra în Ungaria, iar Parchetul European ar putea începe activitatea anul viitor. Toate acestea în sine ridică probleme serioase de suveranitate, deoarece o instituție a UE va putea investiga și urmări penal cazurile maghiare – chiar și în cazuri specifice care afectează interesele financiare ale UE.”

Ar trebui să-l întrebăm pe Procurorul General, dacă Ungaria este o țară capturată, ce părere are despre deportarea lui Árpád Antal, Tibor Bokor, Róbert Ráduly sau Anna Horváth. Și ce părere are despre onoare și integritate în general.

Nimic. Pentru că e un ticălos", a scris jurnalistul maghiar.

Dosarul de corupţie al primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, clasat de DNA după patru ani

Dosarul primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, deschis de DNA Bucureşti în 2015 pentru abuz în serviciu, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, cu un prejudiciu de un milion de euro, a fost închis şi clasat după patru ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Dosarul de corupţie al primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, clasat de DNA după patru ani

Antal Arpad a declarat că dosarul a fost deschis de DNA în urma unui control al Curţii de Conturi şi a vizat un contract al Primăriei cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

„Pe 2 iulie am fost anunţat că dosarul deschis de DNA Bucureşti în 2015 a fost închis, a fost clasat. Am fost acuzat de abuz în serviciu, trafic de influenţă, deturnare de fonduri, cu un prejudiciu de un milion de euro. În 2014 a avut loc un control al Curţii de Conturi la Primăria Sf. Gheorghe privind un contract semnat cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, fiind făcut un act de acuzare împotriva mea. În primele luni ale anului 2015, mai multe organe de cercetare, DNA Bucureşti, DNA Braşov şi locale, au deschis dosare care au fost reunite în 15 februarie 2015 şi a fost un singur dosar, preluat de DNA Bucureşti. Două zile mai târziu am fost trezit dimineaţă de procurori, jandarmi, mi-au percheziţionat casa şi au fost percheziţii la Primărie, după care am fost dus într-o dubă a Jandarmeriei la Bucureşti pentru audieri timp de 7 ore şi lăsat acasă. Am primit, iniţial, control judiciar de 60 de zile după care mi s-au ridicat treptat restricţiile”, a spus Antal, în 2019.

Potrivit acestuia, în dosarul său, care are 11.427 de pagini de interceptări ale telefoanelor mobile sau ambientale, încă din 2008, au fost interceptate un număr de 47 de persoane.

La rândul său, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, este foarte fericit după ce primarul Antal a fost anunţat că i s-a închis dosarul de procuror, dar rămâne de văzut pe ce s-au cheltuit banii pentru acest dosar şi care a fost scopul.

„Procurorul putea să trimită dosarul la judecătorie, iar atunci acest serial, pentru că trăim perioada serialelor, ar fi avut un nou sezon. Viaţa noastră este extrem de transparentă, după cum se vede din cele 11.000 de pagini de ascultare, de urmărire şi, dacă nu am fi fost extrem de corecţi şi am fi făcut ceva ilegal, atunci de mult lucrurile ar fi luat o altă direcţie. După 1.232 de zile adevărul iese la iveală, dar rămâne de văzut pe ce s-au cheltuit banii pentru acest dosar şi care a fost scopul. Acest scop nu a fost altul decât de a descuraja liderii politici maghiari într-o perioadă importantă, înainte de alegerile din 2014 şi 2016 , de a asuma tot ce este în programul nostru politic”, a spus Kelemen, care s-a întrebat dacă România mai respectă criteriile statului de drept.

Potrivit acestuia, în urma dosarului în cauză, primarul din Sfântu Gheorghe s-a ales cu imaginea şifonată şi a fost hărţuit.