Artă cu buline și dovleci: artista japoneză Yayoi Kusama a murit

Yayoi Kusama, considerată una dintre cele mai cunoscute și de succes artiste contemporane din Japonia, a murit. Artista, celebră pentru bulinele sale colorate („Polka Dots”), cu care a acoperit de-a lungul timpului forme falice, obiecte cotidiene, instalații și chiar încăperi întregi, a încetat din viață pe 14 august, într-un spital din Tokyo, potrivit unui comunicat al Muzeului Yayoi Kusama, scrie Fashion Network.

Artista japoneză, care s-a confruntat încă din copilărie cu depresie și halucinații și care, în ultimele decenii, a ales să locuiască într-o clinică de psihiatrie, avea 97 de ani. Potrivit agenției de presă Kyodo, cauza morții a fost insuficiența multiplă de organe.

Kusama a devenit, de asemenea, o figură emblematică a artei contemporane prin sculpturile sale inconfundabile în formă de dovleac.

O copilărie dificilă care i-a marcat arta

Născută în 1929, Kusama a crescut într-o familie strictă și autoritară, în micul oraș Matsumoto, din prefectura Nagano, și a avut o copilărie dificilă. În primii ani de viață, artista a suferit din cauza relației cu mama sa dominatoare, care, potrivit propriilor mărturisiri ale lui Kusama, o obliga să își urmărească tatăl în timpul aventurilor sale extraconjugale.

Se consideră că aceste experiențe au contribuit la teama artistei față de sexualitate, pe care avea să o exploreze și să o confrunte ulterior prin artă. Severitatea mamei sale și mediul familial dificil ar fi putut contribui și la problemele care au apărut încă de timpuriu și care s-au manifestat inclusiv prin halucinații.

Primele succese la New York

Încă de la o vârstă fragedă, Kusama a început să vadă modele formate din buline și plase și se temea că propriul corp s-ar putea dizolva în ele. De-a lungul vieții, artista a avut mai multe tentative de suicid.

După ce a urmat cursurile unei facultăți de artă în Kyoto, fosta capitală imperială a Japoniei, și și-a organizat primele expoziții, Kusama a decis să plece în Statele Unite pentru a scăpa de presiunea exercitată de mama sa. Între 1958 și 1972, a locuit și a lucrat în principal la New York.

În această perioadă a realizat multe dintre lucrările, instalațiile și performance-urile care aveau să devină emblematice pentru cariera sa.

„În epoca revoluției sexuale, a reușit să devină mai cunoscută decât Andy Warhol pe scena artistică din New York prin performance-urile sale cu motivație politică”, a declarat pentru agenția germană de presă Mario Ambrosius, un cunoscut artist german stabilit în Japonia.

Kusama a obținut primul său succes important la New York în 1959, odată cu expoziția „Obsessional Monochrome”. Picturile din seria „Infinity Net” prezentau compoziții asemănătoare unor plase, formate din linii albe pe fundal negru.

„Polka Dots”, o căutare a infinitului

Mai presus de orice, bulinele, inspirate inițial de halucinațiile sale, au devenit semnătura vizuală a artistei.

Kusama percepea în mod repetat modele alcătuite din puncte și plase și se temea că se va dizolva în ele. „Polka Dots” au devenit astfel expresia căutării sale pentru infinit și pentru dizolvarea sinelui.

În celebrele „Infinity Mirror Rooms”, artista a folosit buline, sfere, oglinzi, lumini și diferite obiecte pentru a crea experiențe vizuale spectaculoase, care dau privitorului senzația unui spațiu fără sfârșit.

În timpul happening-urilor organizate la New York, bulinele sale au fost pictate inclusiv pe corpurile goale ale participanților. Kusama devenea astfel parte din propria operă, construindu-și imaginea de artist atât prin lucrări, cât și prin propria apariție.

Faima internațională a venit în 1966, odată cu happening-ul „Narcissus Garden”. Pentru că lucrările sale nu fuseseră selectate pentru Bienala de la Veneția, Kusama a instalat fără permisiune 1.500 de sfere cu suprafață reflectorizantă în afara spațiului expozițional.

La sfârșitul anilor 1960, artista a preluat și idei asociate mișcării hippie, precum pacifismul și nudismul. Printre lucrările importante ale perioadei, Ambrosius menționează „Aggregation: One Thousand Boats Show”, prezentată în 1963 la Gertrude Stein Gallery, și „Phalli’s Field”, din 1965, expusă la Castellane Gallery din New York.

Succesul comercial nu a venit însă imediat, iar în 1973 Kusama s-a întors în Japonia. Patru ani mai târziu, în 1977, artista s-a internat voluntar într-o clinică de psihiatrie din cartierul Shinjuku din Tokyo. A continuat să locuiască acolo și să lucreze ca artistă până la sfârșitul vieții.

Transformarea într-un fenomen artistic internațional

„Acum putea să se concentreze complet asupra scrierii cărților, lăsând treptat să se întrevadă încercarea de a o lua de la capăt ca artistă”, spune Ambrosius.

Kusama avea să devină ulterior una dintre cele mai de succes și apreciate artiste contemporane la nivel internațional. În Japonia, motivele sale sunt reproduse pe nenumărate suveniruri și produse dedicate fanilor, în timp ce sculpturi monumentale semnate de ea pot fi întâlnite la Paris și în alte orașe ale lumii.

Dovlecii săi au căpătat statut de cult. Lucrările amplasate pe insula japoneză Naoshima, de exemplu, au devenit adevărate atracții turistice.

Legătura sa cu moda a devenit la fel de importantă. În 2012, Louis Vuitton a invitat-o să creeze vitrinele magazinelor casei, inclusiv cele din New York și Tokyo, marcând începutul uneia dintre cele mai recognoscibile întâlniri dintre universul vizual al artistei și industria luxului.

Pentru Museum Ludwig din Köln, retrospectiva dedicată recent lui Kusama a devenit cea mai de succes expoziție din istoria instituției, atrăgând peste 450.000 de vizitatori. Expoziția, încheiată la începutul lunii august, a reunit 300 de lucrări, de la desene realizate în copilărie până la creații recente.

Elementul cel mai spectaculos al expoziției a fost o încăpere uriașă traversată în întregime de tentacule de caracatiță acoperite cu buline, printre care vizitatorii se puteau plimba.

„Ca artistă, a ajuns la același nivel cu regretata Louise Bourgeois”, spune Ambrosius, care susține că a fost primul care, în 1993, a prezentat-o pe Kusama drept o artistă serioasă, atât prin text, cât și prin imagini, în ziarul japonez Asahi Shimbun, după ce a vizitat micul său atelier, asemănător unui garaj.

În multe dintre lucrările sale apare chiar Kusama, inclusiv în fotografii, îmbrăcată în aceleași imprimeuri și modele pe care le folosește în creațiile sale. Prin acest tip de camuflaj, artista pare să se contopească vizual cu propria operă.

În timpul unei retrospective organizate în 2021 la Gropius-Bau din Berlin, o reprezentantă a instituției a transmis un mesaj al artistei care rezuma poate cel mai bine felul în care Kusama își privea propria creație: scopul suprem al artei sale era să traverseze timpul până la moarte și, mai apoi, să continue să existe etern prin iubire și în beneficiul umanității.