Aproape 6 din 10 apeluri la 112 din Cluj nu sunt urgențe! Cifra scoasă la iveală de polițiști e uriașă: 28.300 de apeluri inutile în șase luni

Peste 28.000 de apeluri degeaba la 112, în doar șase luni. Clujenii sună la numărul de urgență pentru probleme care nu au nicio legătură cu urgențele

Mai mult de jumătate dintre apelurile ajunse la Poliția Cluj prin numărul unic 112 în prima jumătate a acestui an nu aveau nimic urgent în ele. Cifrele vin chiar de la IPJ Cluj și arată o problemă care blochează linia exact atunci când cineva chiar are nevoie de ajutor.

În primele șase luni ale anului 2026, la nivelul IPJ Cluj au fost recepționate peste 49.400 de apeluri prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență. Dintre acestea, aproximativ 28.300 au fost apeluri non-urgente, adică situații care nu impuneau intervenția imediată a poliției, pompierilor, SMURD sau ambulanței.

Practic, aproape șase din zece clujeni care au format 112 în acest interval nu se aflau într-o situație de urgență.

Poliția Cluj avertizează că fiecare astfel de apel înseamnă timp pierdut într-un caz în care cineva are nevoie de intervenție chiar în acel moment. Operatorii sunt ocupați, linia este blocată, iar apelul real așteaptă.

Când trebuie, de fapt, sunat la 112

Legea este clară. Potrivit art. 2 alin. (2) din OUG nr. 34/2008, numărul 112 se apelează doar în situațiile în care este pusă în pericol viața, integritatea ori sănătatea unei persoane, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Pentru restul problemelor există alte căi: sesizarea scrisă, reclamația, contactarea directă a instituției competente sau alte servicii disponibile. Un zgomot deranjant, o nelămurire administrativă sau o informație pe care vrei să o afli nu sunt motive pentru care să blochezi linia de urgență.

Amenzi de până la 4.000 de lei

Apelarea abuzivă a numărului 112 se sancționează contravențional. Legea o definește ca apelarea repetată, cu rea intenție, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită intervenția agențiilor specializate, dar și apelurile prin care operatorii sunt insultați.

Sancțiunea pornește de la o amendă între 1.000 și 2.000 de lei sau prestarea de activități în folosul comunității. Dacă fapta se repetă în termen de un an de la aplicarea sancțiunii, amenda crește: între 2.000 și 4.000 de lei sau, din nou, muncă în folosul comunității.