Aplicație pentru inventarierea arborilor din orașele României cu cod QR și localizare GPS, pentru fiecare copac, dezvoltată de două asociații / Baza de date ar putea arăta unde lipsesc arborii și ce se întâmplă cu cei plantați

O aplicație web prin care arborii din orașele României vor putea fi inventariați, localizați și urmăriți în timp este în curs de dezvoltare, proiectul urmând să permită construirea treptată a unei baze de date naționale privind vegetația urbană. Inițiativa aparține Asociației Re-Autentic și InfoCons și ar putea oferi informații inclusiv despre zonele cu deficit de arbori, starea copacilor existenți și supraviețuirea celor plantați în cadrul diferitelor campanii.

Aplicația ar urma să permită identificarea fiecărui arbore printr-un cod QR. Un copac va putea fi introdus în platformă prin scanarea codului generat de aplicație, caz în care coordonatele GPS vor fi înregistrate automat, sau prin introducerea manuală a informațiilor, platforma generând ulterior codul QR corespunzător.

Scopul este ca inventarierea să nu se limiteze la simpla numărare a arborilor, ci să ofere informații despre distribuția lor în oraș, speciile existente, caracteristicile și starea acestora, precum și despre cartierele în care vegetația este insuficientă.

Datele ar putea fi ulterior corelate cu informații privind populația, densitatea urbană, temperatura sau calitatea aerului, pentru realizarea unor analize privind necesarul de arbori și stabilirea zonelor în care plantările ar trebui prioritizate.

Harta ar putea arăta cartierele cu deficit de arbori

O funcție a aplicației va fi crearea unei viitoare baze de date ce va da posibilitatea de a compara situația din diferite cartiere. Un oraș poate avea, în ansamblu, un număr mare de arbori, dar aceștia pot fi distribuiți inegal, cu unele zone ce pot avea parcuri și aliniamente de arbori maturi, în timp ce altele sunt puternic mineralizate și aproape lipsite de vegetație.

Cartografierea ar putea permite identificarea zonelor cu deficit de arbori și umbră, stabilirea priorităților pentru plantări, monitorizarea stării copacilor, alegerea speciilor în funcție de condițiile locale și urmărirea evoluției patrimoniului verde de la un an la altul.

Datele ar putea fi folosite și pentru estimarea contribuției arborilor la reducerea poluării, stocarea carbonului sau gestionarea apelor pluviale.

Arborii contribuie, prin umbrire și evapotranspirație, la reducerea temperaturilor la nivel local, pot reține o parte dintre particulele din aer, iar coroanele și rădăcinile contribuie la interceptarea precipitațiilor și reducerea scurgerii rapide a apei de ploaie.

Nu doar câți copaci sunt plantați, ci câți supraviețuiesc

Un alt obiectiv al proiectului este schimbarea modului în care poate fi evaluat succesul campaniilor de plantare.

Numărul puieților plantați într-un an nu arată singur impactul unei campanii. Pentru evaluarea acesteia ar trebui urmărit câți arbori supraviețuiesc, cum se dezvoltă și dacă sunt întreținuți.

„Un arbore plantat nu este suficient. Important este și ce se întâmplă cu el după plantare”, arată inițiatorii proiectului.

O evidență digitală actualizată ar permite astfel urmărirea arborilor până la maturitate și evaluarea mai clară a investițiilor făcute în plantări.

Platforma ar urma să poată fi folosită și de administrații publice, companii, asociații sau alte organizații pentru realizarea propriului inventar al arborilor plantați. Acestea ar putea genera inclusiv un certificat care să evidențieze impactul campaniilor asupra mediului.

„Să știm dacă au dispărut anumiți copaci și din ce cauză au fost tăiați”

Floriana Coman, președinta Asociației Re-Autentic, spune că unul dintre obiective este ca platforma să permită inclusiv urmărirea dispariției arborilor inventariați.

„Nu putem administra corect ceea ce nu cunoaștem. Prin acest proiect vrem să construim un instrument care să ne ajute să vedem, la propriu, patrimoniul verde al orașelor din România: ce arbori avem, unde se află, în ce stare sunt și, mai ales, dacă au dispărut anumiți copaci, să știm din ce cauză au fost tăiați. Inventarierea este punctul de plecare pentru decizii mai bune privind protejarea arborilor existenți și plantările viitoare”, afirmă Floriana Coman.

La rândul său, Sorin Mierlea, președintele InfoCons, susține că informațiile despre arborii din orașe ar trebui să devină un instrument accesibil atât cetățenilor, cât și administrațiilor și organizațiilor interesate de mediu și de calitatea vieții urbane.

Aplicația se află în prezent în etapa de dezvoltare. Inițiatorii intenționează ca baza de date să fie extinsă progresiv în cât mai multe orașe din România, astfel încât să permită inclusiv comparații între localități și urmărirea în timp a modificărilor patrimoniului arboricol urban.

Proiectul este dezvoltat de Asociația Re-Autentic și InfoCons. Cele două organizații derulează și proiectul „Orașe Respiră”, prin care spații publice neutilizate sunt transformate în mini-păduri realizate prin metoda Miyawaki, arborii fiind monitorizați digital prin coduri QR.