Aparatul represiv al Venezuelei rămâne „intact”, avertizează anchetatorii ONU / Numeroase legi care incriminează disidenţa rămân în vigoare

Detenţii ilegale, dispariţii forţate, legi împotriva disidenţei, impunitate: în pofida „ameliorărilor limitate”, Venezuela este în continuare în aşteptarea schimbărilor „concrete şi semnificative” în materie de drepturi ale omului, au estimat miercuri anchetatori ai ONU, citaţi de agenția de știri AFP,  informație preluat de Agerpres.

„În pofida ameliorărilor limitate ale situaţiei drepturilor omului în Venezuela, instituţiile de stat responsabile de represiune, încălcări flagrante ale drepturilor omului şi crime împotriva umanităţii rămân intacte”, şi-a exprimat regretul Misiunea ONU de constatare a faptelor în Venezuela într-un comunicat.

Publicat în marja prezentării unui raport în faţa Consiliului pentru drepturile omului la Geneva, textul menţionează că, în urma atacului american din 3 ianuarie şi a arestării preşedintelui Nicolas Maduro, misiunea a observat o „scădere semnificativă a detenţiilor de lungă durată şi a dispariţiilor forţate”.

Între altele, în perioada care a urmat, autorităţile au eliberat sute de persoane deţinute din motive politice şi au relaxat uşor reglementările referitoare la manifestaţii şi la participarea societăţii civile, indică anchetatorii.

Dar aceştia din urmă regretă absenţa „reformelor instituţionale necesare pentru garantarea unei ameliorări semnificative şi durabile a situaţiei drepturilor omului”.

„Numeroase legi care incriminează disidenţa rămân în vigoare, iar serviciile de informaţii şi forţele de securitate ale ţării, foarte importante, îşi păstrează în esenţă aceleaşi structuri, politice şi practice”, au arătat ei.

De exemplu, „nicio măsură nu a fost luată pentru a dezarma sau a destructura colectivos”, aceste grupări paramilitare considerate de anchetatori ca unul din elementele centrale ale aparatului represiv al statului”, „care sunt la originea intimidărilor şi a violenţelor generalizate”.

La fel, adaugă misiunea, „jurnaliştii şi alţi actori ai societăţii civile continuă să fie obstrucţionaţi în activitatea lor cotidiană”.

„Reducerea anumitor forme cele mai brutale de represiune este notabilă, dar ea nu constituie în niciun caz o transformare a sistemului care le-a făcut posibile”, a avertizat Sofia Macher, preşedinta misiunii.

„Venezuelenii merită o schimbare concretă şi semnificativă în materie de drepturi ale omului şi nu o evoluţie timidă şi incompletă”, a adăugat ea.

Misiunea afirmă că a putut documenta „practicile de tortură şi maltratări aplicate persoanelor deţinute din motive politice”, ca de pildă intubarea forţată, detenţia prelungită într-o cisternă subterană sigilată sau în celule ticsite săpate sub pământ, expunerea la frig, privarea de hrană.

Anchetatorii afirmă că au înregistrat 64 de noi cazuri de tortură după 3 ianuarie, ceea ce – potrivit lor – „arată că aceste practici rămân răspândite”.

După 3 ianuarie, misiunea afirmă că a constatat o „tendinţă recurentă a arestărilor arbitrare de scurtă durată” vizând să intimideze militanţi ai opoziţiei, jurnalişti şi alţi actori ai societăţii civile.

Deşi eliberările au redus considerabil numărul deţinuţilor politici, organizaţiile neguvernamentale estimează că între 379 şi 500 de persoane sunt în continuare în detenţie.

Misiunea a „invitat astfel comunitatea internaţională să susţină eforturile pentru încetarea represiunii, combaterea impunităţii şi restabilirea statului de drept”.

Ea a cerut de asemenea Caracasului „să ia măsuri decisive în materie de responsabilitate şi să adopte un cadru de justiţie de tranziţie centrat pe victime”, a declarat Maria Eloisa Quintero, experta Misiunii.