ANI pune cifrele pe masa Parlamentului: 22 de aleși declarați în conflict de interese continuă să ocupe funcții elective

Agenția Națională de Integritate (ANI) intervine în plină dispută parlamentară privind noua lege a integrității și prezintă o situație care indică limitele actualului sistem de sancționare: zeci de persoane declarate definitiv în conflict de interese continuă să ocupe funcții publice sau elective, iar consecința imediată a încălcării legii s-a redus, în cele mai multe cazuri, la tăierea temporară a unei părți din salariu sau indemnizație.

ANI arată că inspectorii săi monitorizează în prezent 122 de cazuri în care operează interdicția de trei ani, aplicată unor persoane declarate definitiv în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate.

Cele 122 de cazuri reprezintă aproximativ 35% din totalul interdicțiilor active monitorizate de Agenție, nu totalul cazurilor rămase definitive de la înființarea instituției. Trei sferturi dintre acestea privesc persoane care au fost declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.

„Agenția susține consolidarea cadrului legislativ în materia integrității prin adoptarea unor soluții care să elimine posibilitatea ca încălcarea regimului conflictului de interese să poată fi tratată ca o simplă consecință pecuniară, întărind astfel caracterul preventiv și descurajator al legislației”, transmite ANI.

Sancțiuni reduse la tăieri temporare de salariu

Din cele 122 de rapoarte definitive aflate în monitorizare, 25 au rămas definitive pentru că persoanele vizate nu le-au contestat, iar alte 14 după ce nu a fost declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel. Restul cazurilor au fost tranșate definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Consecințele concrete aplicate persoanelor respective au fost însă, în majoritatea situațiilor, limitate. Pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau măsurile luate inițial au fost anulate de instanțe.

În celelalte cazuri, sancțiunile au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pe perioade de la o lună la șase luni.

Datele prezentate de ANI arată că 47 dintre cele 122 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care sunt obligate să completeze declarații de avere și de interese. Dintre acestea, 22 de persoane declarate în conflict de interese într-o funcție electivă continuă să ocupe o funcție obținută prin alegeri.

Alte 22 de persoane declarate în conflict de interese în timp ce exercitau funcții publice continuă să ocupe funcții publice.

Prin urmare, pentru o parte importantă dintre persoanele vizate, constatarea definitivă a conflictului de interese nu a produs efectul imediat al pierderii funcției, ci doar o sancțiune financiară temporară.

De ce pot rămâne în funcție persoanele declarate în conflict de interese

Legea nr. 176/2010 califică încălcarea regimului conflictului de interese sau al incompatibilităților drept abatere disciplinară și prevede, în anumite condiții, interdicția de a mai exercita o funcție ori o demnitate publică timp de trei ani. Aplicarea sancțiunilor asupra mandatului sau funcției deținute depinde însă și de legislația specială aplicabilă fiecărei categorii de demnitari sau funcționari.

În cazul aleșilor locali, legislația actuală permite ca încălcarea regimului conflictului de interese să fie sancționată disciplinar prin diminuarea indemnizației, fără ca o constatare definitivă să atragă automat încetarea mandatului în curs. Un ales poate rămâne primar, consilier sau președinte de consiliu județean, chiar dacă raportul de conflict de interese a rămas definitiv, suportând în timpul mandatului doar o reducere temporară a indemnizației.

Interdicția de trei ani și pierderea imediată a mandatului sunt, de altfel, două consecințe juridice distincte. Interdicția privește dreptul de a ocupa funcții sau demnități în perioada următoare, în timp ce încetarea mandatului ar produce efecte asupra funcției exercitate în momentul în care raportul ANI rămâne definitiv.

În cazul lui Dominic Fritz, hotărârea instanței de fond spunea că primarul Timișoarei trebuie să-și piardă mandatul.

Legea integrității, redepusă după eșecul din Senat

Comunicatul ANI apare în momentul în care Parlamentul reia, în sesiune extraordinară, dezbaterea proiectului de modificare a legislației privind integritatea.

Noua inițiativă, înregistrată la Camera Deputaților ca PL-x 530/2026, a fost depusă pe 31 iulie de parlamentari PNL și USR, în procedură de urgență. Camera Deputaților este primul for sesizat, iar Senatul va avea votul decisiv. Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare din perioada 3-6 august.

Inițiativa a fost redepusă după ce proiectul anterior a fost respins pe 30 iulie de Senat. Legea organică a obținut numai 55 de voturi favorabile, deși pentru adoptare erau necesare 67. Senatorii PNL au refuzat să participe la vot, contestând amendamentele introduse în Comisia juridică.

Noul proiect a fost depus fără cele două amendamente care au provocat blocajul: aplicarea pierderii mandatului și persoanelor care aveau deja rapoarte definitive la data intrării în vigoare a legii și eliminarea obligației de a declara sumele de bani deținute în numerar.

Scandalul amendamentului care l-ar fi lăsat fără mandat pe Dominic Fritz

Amendamentul cel mai disputat, formulat în Comisia juridică a Senatului, stabilea că persoanelor declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi le încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul în termen de 30 de zile.

PNL și USR au acuzat că textul introduce retroactiv o sancțiune nouă și că îl vizează direct pe președintele USR, Dominic Fritz, primarul Timișoarei. PSD a susținut, în schimb, că legea trebuie să producă aceleași consecințe pentru toate persoanele declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese și că respingerea amendamentului ar echivala cu „salvarea” lui Fritz.

Diferența esențială dintre poziția ANI și amendamentul care a blocat primul proiect ține de momentul aplicării noii sancțiuni. Agenția cere ca, pentru viitor, încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai fie tratată doar printr-o reducere temporară a indemnizației. Amendamentul PSD extindea însă pierderea mandatului și asupra persoanelor ale căror rapoarte rămăseseră definitive sub imperiul legislației anterioare.

Consiliul Legislativ avertizase încă de la analizarea primei inițiative că unele soluții propuse nu răspundeau scopului declarat de consolidare a cadrului de integritate și că anumite excepții privind conflictele de interese ale aleșilor locali nu erau fundamentate în expunerea de motive.

O miză de 771 de milioane de euro

Adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea reprezintă jalonul 431 din PNRR, coordonat de ANI și Ministerul Justiției. Penalizarea estimată în cazul neîndeplinirii jalonului este de 771 de milioane de euro.

Documentele legislative arată că proiectul urmărește reunirea și corelarea prevederilor dispersate în mai multe acte normative, între care Legea nr. 144/2007, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003 și Codul administrativ. Inițiatorii invocă atât necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate prin PNRR, cât și cerințele privind integritatea și combaterea corupției din procesul de aderare a României la OCDE.

Proiectul nu se limitează la sancțiunile pentru incompatibilități și conflicte de interese. El reconfigurează și sistemul declarațiilor de avere, prin introducerea unei declarații publice de interese financiare, în care anumite valori patrimoniale ar urma să fie prezentate prin intervale, nu prin sume exacte. Soluția încearcă să adapteze legislația la decizia Curții Constituționale din 2025 privind protejarea datelor referitoare la averile și veniturile soților și copiilor majori aflați în întreținere.

Dincolo de disputa privind Dominic Fritz și aplicarea legii pentru trecut, Agenția arată că actualul sistem permite ca persoane declarate definitiv în conflict de interese să rămână în funcții, în timp ce sancțiunea imediată se rezumă, în numeroase cazuri, la pierderea unei părți din indemnizație pentru câteva luni.