ANCOM a avizat negativ „legea cenzurii”. Vicepreședintele Pavel Popescu îl critică pe Radu Miruță

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu îl critică extrem de dur pe ministrul Apărării, Radu Miruță, pe tema proiectului legislativ inițiat de acesta privind gestionarea conținutului de pe marile platforme sociale, pe care îl califică drept o „lege a cenzurii” și despre care afirmă că încalcă legislația europeană și pune în pericol libertatea de exprimare.

Într-o amplă postare pe Facebook, Pavel Popescu îl acuză pe Miruță de populism și afirmă că inițiativa legislativă conține soluții care ar fi atât juridic, cât și tehnic imposibil de aplicat.

„Câte ceva despre imperfecțiunile democrației sau despre cum poți să fii nătărău chiar și cu doctorat. Dacă pe deasupra mai ești și ministru în CSAT și populist cum e domnul Miruță, avem clar o problemă. Dar nu despre asta vreau să vă scriu astăzi, ci despre traseul legislativ al uneia dintre cele mai hilare și stupide legi depuse vreodată în Parlament, cu privire la managementul conținutului platformelor sociale”, își începe Pavel Popescu postarea.

Vicepreședintele ANCOM susține că Radu Miruță și-a promovat intens proiectul în perioada în care conducea Comisia pentru tehnologia informației din Camera Deputaților și afirmă că acesta ar fi folosit inclusiv întâlnirile cu reprezentanții ambasadelor pentru a da greutate inițiativei.

„După ce a depus legea în Parlament, domnul Miruță începe un tur în forță al ambasadelor. Era șeful comisiei de IT din Camera Deputaților. Poze la greu cu ambasadorii sau cu experții aferenți subiectului, pentru a da «greutate» legii sale. Ambasadele au fost deschise, logic, pentru că orice țară serioasă este preocupată în mod real de rezolvarea acestei probleme grave din spațiul online”, afirmă Popescu.

Acesta notează că, ulterior, unele misiuni diplomatice ar fi exprimat îngrijorări legate de efectele proiectului asupra libertății de exprimare.

„Ambasadele s-au prins repede. Diplomați și experți de top, care nu fac politică de Dâmbovița, ci se uită pe lege. Plus că au mai discutat și cu alți parlamentari, agenții sau alte instituții implicate în acest proces de monitorizare a platformelor sociale. Mai mult, unele ambasade au ridicat îngrijorări majore cu privire la problema principală a acestei legi stupide & hilare: afectarea libertății de exprimare, adică CENZURA”, susține vicepreședintele ANCOM.

Pavel Popescu invocă Digital Services Act

Pavel Popescu își fundamentează criticile inclusiv pe legislația Uniunii Europene și susține că proiectul lui Miruță ar intra în conflict cu Digital Services Act, regulamentul european care stabilește obligațiile platformelor digitale.

El face referire în special la prevederea din proiect potrivit căreia conținutul publicat ar urma să fie menținut timp de 15 minute într-o formă de „carantină”, pentru a putea fi analizat și clasificat de algoritmi.

„Ce cere proiectul (Art. 5): Obligă platformele ca, timp de 15 minute de la publicare, să țină conținutul în «carantină» pentru ca algoritmii să îl analizeze și să îl clasifice, iar dacă e ilegal, să îl elimine”, arată Popescu.

Vicepreședintele ANCOM noteazî că un asemenea mecanism ar echivala cu monitorizarea generală a conținutului.

„Articolul 8 din DSA interzice explicit statelor membre să impună platformelor o obligație generală de monitorizare sau de căutare activă a faptelor. Filtrarea preventivă automatizată a tuturor postărilor românilor timp de 15 minute este exact o monitorizare generală și o formă de cenzură prealabilă, interzisă în UE”, afirmă acesta.

Popescu susține și că măsura ar fi imposibil de aplicat în mod realist de marile platforme.

„Nicio platformă mare (Facebook, TikTok) nu poate funcționa în regim de «live» dacă fiecare comentariu, video sau postare este blocat 15 minute într-o zonă de carantină pentru a fi scanat. Ar distruge complet conceptul de rețea socială și interacțiune în timp real”, afirmă vicepreședintele ANCOM.

Critici privind noțiunea de „conținut cu potențial periculos”

O altă critică formulată de Pavel Popescu privește introducerea în proiect a noțiunii de „conținut cu potențial periculos”, inclusiv în situațiile în care informațiile ar „induce în eroare” pe teme majore de interes național.

Vicepreședintele ANCOM spune că formularea este prea vagă și ar putea permite restrângerea unor opinii care nu constituie conținut ilegal.

„Cine definește ce este o «temă majoră de interes național» sau ce înseamnă «dezinformare»? În dreptul european, dezinformarea - informația falsă, dar care nu este ilegală prin lege, ex.: opinii politice contrare, teorii conspiraționiste - nu este asimilată conținutului ilegal”, afirmă Popescu.

Acesta avertizează că o asemenea prevedere ar putea fi utilizată politic.

„Încercarea de a limita prin lege conținutul doar pentru că «induce în eroare» pe teme politice sau de interes național deschide ușa direct către cenzură politică. Partidul aflat la putere ar putea decreta că orice critică la adresa guvernului pe o «temă de interes național» este o «manipulare» și trebuie limitată la maximum 150 de oameni”, scrie vicepreședintele ANCOM.

Pragul de 150 de utilizatori, contestat de vicepreședintele ANCOM

Pavel Popescu critică și prevederea care ar obliga platformele să modifice algoritmii astfel încât anumite tipuri de conținut considerate periculoase să nu ajungă la mai mult de 150 de utilizatori.

„Cifra de 150 este complet arbitrară. Tehnic, o postare poate deveni virală instantaneu. Cum măsoară platforma cei 150 de utilizatori în milisecundele în care un algoritm de recomandare (feed) rulează?”, întreabă Popescu.

El susține că, în practică, o asemenea regulă ar presupune limitarea artificială a distribuției unor postări.

„În plus, obligă platformele să aplice mecanisme de shadowbanning sau limitare forțată pe baza unor criterii extrem de subiective («conținut periculos»)”, afirmă vicepreședintele ANCOM.

Critici și față de sancțiunile prevăzute în proiect

Pavel Popescu contestă și mecanismul de sancționare propus în proiect, potrivit căruia platformele ar putea primi amenzi în anumite condiții dacă un anumit procent dintre sesizările privind conținutul ar fi confirmat.

Vicepreședintele ANCOM consideră că metoda de calcul nu ar reflecta situația reală de pe platforme.

„Procentul de 30% nu reflectă realitatea de pe platformă, ci doar calitatea sesizărilor făcute de cetățeni sau instituții. Dacă cetățenii trimit doar 10 sesizări foarte clare și 4 sunt confirmate, platforma e amendată cu miliarde de euro (1% din cifra de afaceri globală), deși pe platformă sunt miliarde de alte postări corecte”, afirmă acesta.

Popescu compară sistemul propus cu sancțiunile prevăzute de Digital Services Act.

„DSA prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, dar aplicate de Comisia Europeană în urma unor investigații sistemice complexe, nu pe baza unei statistici locale de 30 de zile realizată de o autoritate din România”, susține vicepreședintele ANCOM.

„O lege hilară și stupidă. De CENZURĂ”

La finalul argumentației, Pavel Popescu reia în termeni extrem de duri atacul la adresa ministrului Apărării.

„O lege hilară și stupidă. De CENZURĂ. Făcută de un ministru nătărău dar în cale afară de falnic, cu doctorat, ajuns prin imperfecțiunile democrației în CSAT. În rest, noi să fim sănătoși”, scrie vicepreședintele ANCOM.

Popescu afirmă, într-un post-scriptum, că nu are doctorat și amintește că a lucrat în trecut în construcții, în diaspora.

„Nu am doctorat. Și nici nu mi-am propus să-mi fac. Ba mai mult, am lucrat și în construcții la un moment dat în viața mea, în diaspora. Și sunt al naibii de mândru de asta. Sper doar, că din acest motiv, să nu fiu cenzurat de algoritmii domnului Miruță”, afirmă Pavel Popescu.

Vicepreședintele ANCOM mai reclamă faptul că nu l-a auzit pe Radu Miruță discutând public despre posibilitatea unei soluții europene privind TikTok, similară demersurilor făcute de autoritățile americane în relația cu platforma.