ANALIZĂ: SUA au amplasat arme în spațiu. Ce impact are decizia asupra arhitecturii de securitate

Într-o mutare de o profundă semnificație strategică, Statele Unite au confirmat oficial, pentru prima dată, că au desfășurat “arme de control spațial” pe orbita Pământului, semnalând o schimbare fundamentală în postura de descurajare și de securitate națională a Washingtonului. Anunțul, făcut de secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, marchează trecerea de la simpla utilizare a spațiului ca suport pentru operațiunile terestre la transformarea sa explicită într-un domeniu activ de luptă între marile puteri, spun experți consultați de G4Media, insistând pe faptul că, în contextul escaladării tensiunilor cu Beijingul și Moscova și al dezvoltării noii umbrele de apărare Golden Dome, lansarea acestor capacități orbitale reconfigurează echilibrul geopolitic global.

Informația pe scurt:

·        SUA au confirmat că au arme de “control spațial” pe orbită, fără să dezvăluie numărul sau capacitățile lor

·        Dezvăluirea are loc pe fondul competiției militare cu Rusia și China și al dezvoltării sistemului de apărare Golden Dome

·        Experții consideră posibil ca armele să fie sisteme de război electronic, bruiaj sau sateliți capabili să interacționeze cu alte nave spațiale

·        Tratatul Spațiului Extraatmosferic din 1967 interzice armele nucleare în spațiu, dar nu toate armele convenționale

·        Specialiștii avertizează că lipsa detaliilor poate limita efectul de descurajare și alimenta cursa înarmării spațiale

Dezvăluiri

Statele Unite au confirmat pentru prima dată că au desfășurat arme în spațiu, o revelație majoră după avertismentele anterioare legate de posibilitatea ca țări precum Rusia să înarmeze o frontieră globală despre care s-a convenit de mult timp, prin tratate, să fie folosită doar în scopuri pașnice.

Secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, a declarat  la Conferința Aeriană, Spațială și Cibernetică din National Harbor (Maryland) că SUA au mobilizat “arme de control spațial pe orbită, capabile să apere Forțele Întrunite împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor.”

Meink nu a detaliat ce tip de arme sunt acestea, cum funcționează sau dacă ele vizează alte obiecte din spațiu ori de pe Pământ. Statele Unite avertizaseră cu doi ani în urmă că Rusia dezvolta o nouă armă antisatelit plasată în spațiu, deși Casa Albă a precizat la acel moment că pericolul nu era iminent.

Potrivit NPR, relatările privind arma antisatelit au reflectat îngrijorările de lungă durată legate de amenințările spațiale din partea Rusiei și Chinei, având în vedere că o mare parte din infrastructura SUA depinde de comunicațiile prin satelit. De asemenea, SUA și-au demonstrat anterior propriile capacități de a doborî sateliți de pe Pământ.

În discursul său ținut în fața Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale, Meink a mai spus că Forțele Aeriene adaugă mai multe sisteme autonome capacităților lor și a anticipat că serviciul militar va arăta “radical diferit” până în 2032. De exemplu, el a prevăzut că dronele de atac unidirecționale vor înlocui artileria ca “element principal de neutralizare.”

Deocamdată, Meink nu a oferit detalii despre ce tip de echipamente a plasat Pentagonul în spațiu în ultimul timp – ci doar că acestea se află acolo, sunt operaționale și vor fi urmate de altele. “Astăzi, continuăm să ne asigurăm că rămânem pregătiți să facem față provocărilor reprezentate de amenințările în evoluție, oriunde ar exista acestea,” a spus el. “Ne confruntăm cu un mix de tehnologii care se schimbă rapid (și) adversari care acționează agresiv pentru a le utiliza. Trebuie… să inovăm mai rapid decât oricine altcineva.”

“Mărim nivelul de pregătire împotriva amenințărilor existente,” a declarat oficialul.

Dezvăluirea făcută de secretarul Forțelor Aeriene vine în contextul în care Administrația Trump acordă o atenție sporită domeniului spațial, a scris NPR.

În 2019, în timpul primului său mandat, Trump a creat Forța Spațială ca o ramură militară separată, cea de-a șasea a forțelor armate americană, axată în mod special pe domeniul orbital.

Noua ramură este mică în comparație cu restul armatei, având doar 10.000 de cadre militare în uniformă (față de 450.000 în Forțele Terestre/Armată) și un buget de 71 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027 (față de 253 de miliarde de dolari pentru Forțele Terestre).

Mai mult, TIME a scris că cea mai mare parte din activitatea desfășurată de Forța Spațială era deja efectuată de Comandamentul Spațial al Forțelor Aeriene ale SUA, ceea ce înseamnă că înființarea noii ramuri a reprezentat mai puțin o extindere a activităților extra-terestre ale Pentagonului și mai degrabă o simplă schimbare a firmei sub care se desfășurau aceste sarcini.

De asemenea, în cel de-al doilea mandat al său, Trump a anunțat sistemul de apărare antirachetă Golden Dome, care include planuri de a plasa arme americane în spațiu.

Trump a declarat anul trecut că se așteaptă ca sistemul să fie “complet operațional înainte de sfârșitul mandatului meu,” care se încheie în ianuarie 2029, și să aibă capacitatea de a intercepta rachete “chiar dacă sunt lansate din spațiu.”

În plus, Trump a ordonat Pentagonului să dezvolte interceptori plasați în spațiu, printr-un ordin executiv semnat în prima săptămână a președinției sale.

Biroul pentru Buget al Congresului a estimat că doar componentele spațiale ale proiectului Golden Dome ar putea costa până la 1.2 trilioane de dolari în următorii 20 de ani.

Administrația Biden a anunțat în 2024 că Rusia dezvolta o armă nucleară bazată în spațiu, care ar putea staționa pe orbită pentru perioade lungi, iar apoi să elibereze o explozie ce ar scoate din funcțiune sateliții din jurul ei.

Acest lucru a reaprins dezbaterea privind ideea armelor în spațiu la Organizația Națiunilor Unite. În aprilie 2024, Rusia s-a opus prin veto unei rezoluții comune SUA și Japonia care ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte și să nu desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, așa cum este interzis printr-un tratat internațional din 1967 la care au aderat SUA și Rusia. Documentul este intitulat Tratatul privind principiile care guvernează activitățile statelor în explorarea și utilizarea spațiului extraatmosferic, inclusiv a Lunii și a altor corpuri cerești și este cunoscut mai degrabă simplu sub numele de Tratatul privind Spațiul Extraatmosferic.

Tratatul interzice amplasarea în orbită a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă. Totuși, nu interzice în mod explicit toate armele convenționale din spațiu. (În practică, Statele Unite, Rusia și China au dezvoltat de-a lungul deceniilor tehnologii capabile să afecteze sateliții adversarilor. În 1985, SUA au distrus un satelit meteorologic american defect folosind o rachetă lansată de pe un avion militar. China a distrus în 2007 satelitul meteorologic Feng Yun-1C cu o rachetă lansată de la sol, iar Rusia a făcut același lucru în 2021 cu un satelit sovietic folosind o rachetă terestră. Aceste teste au produs cantități importante de deșeuri spațiale și au demonstrat că sateliții pot deveni ținte într-un eventual conflict militar.).

Tratatul a declarat, de asemenea, că spațiul extraatmosferic este un bun comun global care poate fi utilizat doar în scopuri pașnice.

În 2024 însă, delegația rusă a numit rezoluția americano-japoneză ipocrită și un standard dublu, propunând în schimb o rezoluție rivală pentru interzicerea tuturor armelor în spațiu “pentru totdeauna.”

Aceasta a eșuat în cele din urmă. Rusia a argumentat că Statele Unite și aliații lor s-au opus interzicerii tuturor armelor în spațiul extraatmosferic deoarece aveau în plan să desfășoare arme acolo.

Reamintim că, în prezent, Statele Unite nu au un sistem unitar de interceptare a atacurilor cu rachete balistice intercontinentale.

Potrivit informatiilor, SUA au in acest moment 44 de interceptoare la sol (GBI) desfășurate pe intreg teritoriul – 40 sunt în silozuri în Alaska, cu alte patru la baza forțelor aeriene Vandenberg din California, ca parte a sistemului Ground-Based Midcourse Defense.

În jurul anului 2028, Pentagonul va adăuga 20 de interceptori de generație următoare, sau NGI, celor 44 de GBI.

Orice racheta dușmană care nu este eliminata de acești interceptori va fi vizata probabil de sistemul Aegis al Marinei SUA. Aegis poate proteja aproximativ o treime din SUA in orice moment.

Ce spun experții

Declarația lui Troy Meink este importantă atât prin ceea ce confirmă, cât și prin faptul că un oficial american a recunoscut deschis existența acestor sisteme. Washingtonul a evitat mult timp să vorbească explicit despre transformarea spațiului într-un domeniu al confruntării militare.

Dar ce fel de arme ar putea avea Statele Unite? Tipul exact al armelor despre care a vorbit Meink nu este cunoscut, la fel cum nu există nicio informație despre numărul, amplasarea, data lansării sau capacitățile exacte ale acestora. Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA a declarat că armele sunt destinate protejării forțelor americane împotriva acțiunilor ostile, iar Forța Spațială a SUA afirmă că termenul “control spațial” poate implica mijloace cinetice și non-cinetice pentru a perturba, degrada sau distruge capacitățile spațiale ale unui adversar, fie în scopuri ofensive, fie defensive.

G4Media a întrebat specialiști occidentali despre dezvăluirile făcute de americani. Clayton Swope, care este director adjunct al Aerospace Security Project și cercetător principal în cadrul Departamentului pentru Apărare și Securitate al Center for Strategic and International Studies (CSIS), ne-a declarat: “Nu au fost oferite prea multe detalii în această dezvăluire, așa că este foarte dificil de evaluat impactul strategic. Statele Unite caută, în mod rezonabil, instrumente pentru a descuraja Rusia și China să întreprindă acțiuni ostile în spațiu. Problema este că această dezvăluire, luată ca atare, probabil nu va duce la o descurajare eficientă. Pentru ca aceasta să funcționeze, Rusia și China ar avea nevoie de o înțelegere mai clară a capacităților acestei arme – cum ar fi potențialul ei distructiv -, precum și de o idee generală privind condițiile în care SUA ar folosi-o. Ideal ar fi ca această dezvăluire să fie doar prima parte a unui plan destinat să ofere aceste elemente suplimentare, necesare construirii unui cadru eficient de descurajare.”

De partea sa, dr. Bleddyn Bowen, profesor asociat de astropolitică la Facultatea de Guvernare și Afaceri Internaționale de la Universitatea Durham și cercetător asociat în științe militare la Royal United Services Institute (RUSI), ne-a direcționat către un interviu pe care l-a acordat BBC Radio 4, în care a spus că în prezent există foarte puține informații disponibile public despre această armă: “Nu știm cu exactitate care este mecanismul acestei arme.” El a adăugat că face “simple presupuneri” cu privire la natura ei.

Bowen a declarat că se așteaptă ca sistemul să fie “un tip de platformă de război electronic sau de bruiaj radio.” Un astfel de sistem ar constitui o armă antisatelit non-distructivă, care ar perturba comunicațiile dintre sateliți și operatorii acestora, în loc să distrugă fizic nava spațială. Potrivit lui Bowen, aceste tehnologii există deja în războiul terestru și ar putea fi potențial adaptate pentru utilizarea pe orbită.

O posibilitate mai distructivă ar fi, în cuvintele lui Bowen, “un vehicul de neutralizare cinetică de un anumit tip” – o navă spațială capabilă să lanseze un proiectil sau să lovească direct un alt satelit. El a considerat acest scenariu mai puțin probabil, deoarece distrugerea unui satelit ar putea genera cantități mari de deșeuri orbitale.

Bowen a sugerat, de asemenea, că arma ar putea fi un satelit de inspecție de aproape, capabil să se apropie și să interacționeze cu o altă navă spațială, sau un sistem cu capacități dedicate de război electronic. “Dacă ar fi să pariez pe ceva, probabil că despre asta este vorba,” a spus expertul.

Amplasarea unei astfel de arme ar conta, de asemenea. Bowen a menționat că Statele Unite ar avea motive întemeiate să evite generarea de deșeuri în regiunile orbitale foarte utilizate. “Americanii, bineînțeles, nu își doresc mai multe deșeuri în spațiu,” a declarat el. Cu toate acestea, a adăugat că, dacă astfel de sisteme ar fi desfășurate pe orbite foarte joase, decidenții politici “ar putea fi mai înclinați să își asume riscul cu echipamente care generează deșeuri.”

G4Media a cerut opinia și Victoriei Samson, director executive pentru Securitate și Stabilitate Spațială la Secure World Foundation din Washington, care a comentat importanța strategică a anunțului americanilor: “Este pentru prima dată când o țară declară că are arme propriu-zise în spațiu, spre deosebire de a deține sisteme care ar putea avea capacități anti-spațiale. Așadar, depășește cu siguranță o linie care nu fusese depășită anterior. Aceasta face parte dintr-o tendință care s-a accelerat în ultimii câțiva ani, în care Statele Unite sunt mai confortabile să vorbească despre o postură agresivă în spațiu. Statele Unite nu sunt singurele în această privință: pe măsură ce spațiul devine tot mai strâns legat de securitatea națională, tot mai multe țări își exprimă tot mai deschis interesul pentru capacități anti-spațiale ofensive.”

Am întrebat-o pe expert dacă capacitățile spațiale ale SUA ar putea să consolideze descurajarea generală sau riscă să declanșeze o nouă cursă a înarmării cu China și Rusia? “Depinde foarte mult,” a spus Samson. “Este posibil ca China și Rusia să decidă să facă declarații similare; nu văd cum ar putea acest lucru să stabilizeze ceva. Nu cred că îi va descuraja pe cei din China și Rusia să dezvolte aceste capacități, de vreme ce se presupune că ei dețin deja astfel de sisteme pe orbită. În schimb, ceea ce văd că ar putea face este să declanșeze o cursă a înarmării în spațiu, în care aliații și partenerii SUA vor considera că, din moment ce Statele Unite cred că au nevoie de arme în spațiu, ar trebui să aibă și ei arme în spațiu,” a completat specialista de la Secure World Foundation.

Renumitul astrodinamician Thomas González Roberts, de la Georgia Tech (Atlanta), a subliniat că ambiguitatea declarației secretarului Forței Aeriene lasă loc multor interpretări: “Când am văzut această știre, prima mea reacție a fost că îi lipsesc mulți adjectivi. Lumea ar trebui să asculte cu mare atenție aceste informații, din cauza gamei largi de consecințe.”

Experții consideră însă puțin probabilă utilizarea unor rachete sau proiectile care să distrugă fizic alți sateliți, din cauza riscului catastrofal generat de deșeurile orbitale – așa-numitul Efect Kessler, un fenomen în lanț care ar putea face orbita terestră complet inutilizabilă.

“Aparatele de fragmentare produc deșeuri nediscriminatorii, care pot lovi pe oricine, indiferent de naționalitate,” a explicat Roberts. “SUA sunt cel mai mare actor din spațiu și nu își pot permite să pună în pericol mediul orbital.”

Din acest motiv, specialiștii indică mai degrabă spre tehnologii non-cinetice sau reversibile, între care:

Bruiaj radio și atacuri cibernetice: blocarea semnalelor dintre sateliți și stațiile de la sol pentru a neutraliza temporar capacitățile adverse.

Fascicule laser sau cu microunde: utilizate pentru a “orbi” senzorii optici ai sateliților de spionaj sau pentru a le prăji circuitele interne.

Manevre de proximitate și capturare: sateliți dotați cu brațe robotice sau capacități de interceptare capabili să abordeze și să manipuleze fizic o navă spațială inamică.

Semnificația strategică

Washingtonul a confirmat așadar existența unei arme orbitale, dar a lăsat în mod intenționat clasificat caracterul capacităților acesteia. Evaluările experților afirmă că un sistem de război electronic sau de bruiaj este mai plauzibil decât o armă cinetică de distrugere a sateliților, parțial din cauza pericolului reprezentat de deșeurile orbitale.

De asemenea, ei argumentează că această evoluție ar trebui înțeleasă ca o evoluție a unei competiții militare vechi de decenii în spațiu, mai degrabă decât ca începutul automat al unei ere complet noi.

Declarația secretarului Forțelor Aeriene a venit pe fondul accelerației programului defensiv Golden Dome promovat de Administrația Trump și al tensiunilor tot mai mari cu Beijingul și Moscova. Deși oficialii americani au refuzat să ofere detalii despre numărul, amplasarea sau capacitățile exacte ale acestor platforme, confirmarea lor rupe o tradiție lungă de decenii în care marile puteri au evitat să admită prezența sistemelor ofensive pe orbită.

Lipsa detaliilor tehnice a stârnit o dezbatere intensă în rândul comunității internaționale și al experților în securitate spațială. Termenul de “control spațial” utilizat de Pentagon acoperă o gamă largă de măsuri, de la mijloace non-distructive până la atacuri cinetice.

Dr. Bowen a pus, de asemenea, la îndoială cât de semnificativ este anunțul în sine dintr-o perspectivă tehnologică. Într-un alt interviu acordat la începutul acestui an, el a argumentat că războiul spațial nu ar trebui neapărat prezentat ca un fenomen complet nou. Rusia, China și Statele Unite au dezvoltat toate capacități anti-spațiale, iar planificatorii militari au luat în considerare atacurile împotriva sateliților timp de decenii. “Nu este o revoluție politică sau strategică; am mai trecut prin asta”, a spus Bowen. El a subliniat importanța de a recunoaște “continuitatea și de a nu panica.” 

În același timp, Bowen a recunoscut că capacitățile anti-spațiale devin tot mai sofisticate. “Este adevărat că Rusia, China și Statele Unite dezvoltă arme antisatelit mai sofisticate, inclusiv plasați în spațiu, și efectuează mai multe operațiuni de întâlnire și proximitate,” a declarat specialistul.

Cu toate acestea, dezvăluirea publică are implicații strategice și diplomatice. Bowen a spus că anunțul ar putea avea un scop de relații publice: “Pot înțelege logica din spatele acestui anunț făcute în public, de a spune «nu stăm cu mâinile în sân»,” Dar a arătat și o parte negativă: experții rămân fără suficiente informații pentru a evalua sistemul, în timp ce Rusia și China pot folosi această recunoaștere în scop politic. “Spuneți-ne puțin mai mult, pentru că nu putem face nimic cu aceste informații,” a spus el, adăugând că Beijingul și Moscova ar putea argumenta la Organizația Națiunilor Unite că SUA au admis că înarmează spațiul.

China a criticat deja anunțul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe a îndemnat Washingtonul să oprească extinderea capacităților sale militare și “pregătirile pentru un război în spațiul extraatmosferic.” Reacția, spun experții, reflectă îngrijorări mai largi că sistemele anti-spațiale din ce în ce mai sofisticate ar putea contribui la o cursă a înarmării care implică Statele Unite, China și Rusia.

Această evoluție evidențiază, de asemenea, diferența dintre militarizarea spațiului și înarmarea spațiului. Sateliții militari au fost utilizați timp de decenii pentru comunicații, navigație, recunoaștere, informații și avertizare timpurie privind rachetele. Ce este nou în dezvăluirea publică a SUA este recunoașterea explicită a desfășurării unei arme reale pe orbită. Tratatul privind Spațiul Extraatmosferic din 1967 interzice armele nucleare și alte arme de distrugere în masă pe orbită, dar nu stabilește o interdicție cuprinzătoare privind armele convenționale în spațiu.

Experții au afirmat că militarizarea spațiului nu este un fenomen nou – sateliții de recunoaștere, navigație (GPS) și comunicații sunt utilizați de armate încă de la începutul Erei Spațiale. Însă desemnarea spațiului ca domeniu de luptă armată directă încalcă spiritul tratatului din 1967, care stipulează că spațiul trebuie utilizat exclusiv în scopuri pașnice.

Pe de altă parte, specialiștii spun că mutarea Washingtonului schimbă totodată tactica de comunicare globală. Dacă până acum marile puteri au negat sau au mascat testele antisatelit, SUA au ales de această dată transparența strategică.

“În prezent, statele folosesc stratageme. Există dovezi că Rusia și China dezvoltă arme spațiale și le testează, dar în mare parte neagă acest lucru,” a punctat Thomas González Roberts. “SUA adoptă o abordare diferită: în loc să ascundă lucrul acesta, îl spun tuturor.”

În ciuda retoricii aprinse, analiștii avertizează că, fără detalii suplimentare privind condițiile în care aceste arme ar putea fi utilizate, simpla dezvăluire a americanilor riscă să nu funcționeze ca un element de descurajare eficient, ci mai degrabă ca un catalizator pentru o nouă etapă a cursei înarmării între Washington, Beijing și Moscova.

Surse: NPR, TIME, Federal News Network, The Register, Science News, Counter Space Expo, spaceforce.mil, whitehouse.gov, unoosa.org, Bluesky