ANALIZĂ RECORDER. Strategia verii politice: Bolojan, în corzi

La trei luni de la trântirea guvernului Bolojan, singura certitudine e redefinirea conceptului de președinte-jucător, lăsat moștenire de Traian Băsescu. Nicușor Dan, deși s-a prezentat ca mediator într-o țară profund divizată, e primul șef de stat care s-a amestecat brutal în viața unui partid politic, din dorința de a instala „guvernul său”. Pe cât de brutal, pe atât de ineficient, pentru că experimentul Veștea a eșuat. N-a fost alegerea adecvată pentru a forma o majoritate parlamentară. N-a fost nici unealta potrivită pentru a rupe PNL. Însă, parțial, și-a demonstrat utilitatea. Veștea a fost lovitura de berbec care a spart un zid politic. Un zid care separa partidele pro-occidentale de partidele extremiste. Mergând la sediul AUR cu mâna-ntinsă după voturi, Adrian Veștea, alesul președintelui Nicușor Dan, a „melonizat” AUR, o sintagmă folosită de Kelemen Hunor într-un interviu pentru Recorder. Altfel spus, a tras partidul lui George Simion de la extremă înspre centru lipind eticheta de frecventabil. 

Acum, liderii PSD vor să pășească exact prin spărtura provocată de Veștea. Baronii social-democrați pun presiune pe Sorin Grindeanu ca PSD să formeze singur guvernul, cu sprijinul AUR din Parlament, susțin surse politice pentru Recorder. Momentan, îi încurcă presiunea socialiștilor europeni și ezitarea președintelui Nicușor Dan de a-l desemna premier pe Sorin Grindeanu, o decizie care ar transmite două semnale majore: desprinderea președintelui de electoratul reformist și transformarea PSD în partid prezidențial. 

Oricum, la vedere sau pe tăcute, PSD și Nicușor Dan rămân uniți de un țel comun până în 2028: mazilirea lui Ilie Bolojan. În acest scop, s-a pus în mișcare întregul mecanism de presiune: de la justiție până la sindicate și de la televiziuni de partid până la grupări de puciști.

Baronii PSD pun presiune pe Grindeanu  

Nicușor Dan și Sorin Grindeanu folosesc în aceste zile toată puterea formală și informală pentru a-l face pe Ilie Bolojan să cedeze. Însă verbul „a ceda” nu presupune renunțarea la vreo funcție. Bolojan e deja demis de Parlament și nu mai are șanse, nici măcar teoretic, să rămână în funcție. Doar inabilitatea președintelui Nicușor Dan de a numi un premier care să strângă o majoritate parlamentară i-a prelungit lui Ilie Bolojan viața la Palatul Victoria. Verbul „a ceda” implică de fapt revenirea PNL în sfera de influență a PSD. Totuși, există diferențe de viziune între Nicușor Dan și PSD. 

Șeful statului și-ar dori instalarea unui guvern minoritar PSD, condus de Sorin Grindeanu, cu voturile PNL, USR și UDMR. Iar anul viitor o rotație a premierilor: în locul lui Grindeanu să vină Siegfried Mureșan, propus de blocul de dreapta. Pentru Nicușor Dan, ar fi calea cea mai simplă de ieșire din criză. Ar împăca matematica și usturoiul. În sensul că ar strânge în sfârșit o majoritate parlamentară și ar putea susține că nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase, altfel spus că n-a avut nicio implicare în mazilirea lui Bolojan. 

Însă liderii PNL și USR resping categoric această variantă. Motivul: PSD, partidul care a generat criza politică, ar ajunge de fapt să fie răsplătit pentru haosul creat, nicidecum sancționat. Practic, PSD ar forma un guvern monocolor, ar numi toți prefecții și secretarii de stat și ar controla toate funcțiile de conducere din instituțiile subordonate guvernului. Pe scurt, PSD ar avea toată puterea. Iar peste un an, partidele de dreapta n-ar avea garanția că Sorin Grindeanu demisionează din funcție pentru a-i lăsa locul lui Siegfried Mureșan. Pe hârtie, în iunie 2025, PSD s-a angajat să fie parte a Guvernului Bolojan, pe care l-a dat jos prin moțiune de cenzură după numai 10 luni de coabitare, dovada că un acord scris nu are nicio valoare pentru PSD. 

De partea cealaltă, nici Sorin Grindeanu nu acceptă ca Siegfried Mureșan să preia puterea de la Ilie Bolojan. Motivul ține de lupta pentru putere din interiorul PSD. În luna aprilie, când s-au hotărât să-l dea jos pe Bolojan, Sorin Grindeanu le-a promis liderilor PSD că „în cel mult două luni suntem înapoi la putere”. Au trecut mai bine de trei luni, iar singurul care și-a păstrat funcția e Sorin Grindeanu – șef la Camera Deputaților. În rest, miniștrii nu au o perspectivă clară că vor reveni la guvernare, unii prefecți au fost înlocuiți cu rivali USR de pe plan local, iar primarii PSD se tem că robinetul de la Ministerul Dezvoltării se va închide dacă noul ministru nu va fi de-al lor. Așadar, în cazul în care Sorin Grindeanu ar accepta să mai rămână un an în opoziție, după cele trei luni scurse deja, ar fi imediat perceput ca un lider slab, care n-a fost în stare să țină partidul la putere. Or, în cultura PSD, percepția de mascul alfa e chintesența puterii.

Așadar, trecerea PSD în opoziție ar clătina poziția lui Sorin Grindeanu în fruntea partidului și ar întări tabăra suveranistă din jurul Liei Olguța Vasilescu. E unul dintre motivele pentru care și președintele Nicușor Dan s-a poziționat de partea PSD în primul an de mandat prezidențial. Șeful statului crede, în mod profund, că este esențial ca Sorin Grindeanu, partenerul său constant de dialog, să rămână liderul PSD, altfel partidul va ajunge în orbita AUR, susțin surse de la Cotroceni pentru Recorder. 

Iar temerile președintelui sunt oarecum îndreptățite. Cu fiecare zi petrecută în opoziție, tabăra pro-AUR din PSD capătă tot mai mult contur. Pe lângă Lia Olguța Vasilescu și Paul Stănescu, doi dintre cei mai vocali lideri în favoarea AUR, mai sunt și alți șefi de filiale care împing partidul, pas cu pas, spre George Simion: eurodeputatul Mihai Tudose și președintele CJ Maramureș Gabriel Zetea sunt doar ultimii dintr-o listă lungă. „Dacă s-ar face un referendum intern pe bune, majoritatea șefilor de filiale ar alege să facem imediat alianță cu AUR. Tabăra cu adevărat pro-europeană din partid e subțire. Dar sunt unii care joacă la două capete, iar alții vor să-i arate lui Grindeanu că sunt de partea lui”, explică pentru Recorder unul dintre vicepreședinții PSD. 

Gruparea pro-AUR din interiorul PSD i-a cerut lui Sorin Grindeanu să pună presiune pe Nicușor Dan, astfel încât șeful statului să le ofere acum guvernarea. „Noi vrem două lucruri de la Nicușor Dan: să-l desemneze pe Grindeanu premier și să nu ne întrebe cu cine facem majoritate. Noi avem deja voturile pe hârtie – minorități, conservatorii din PNL, suveraniști și câțiva de la AUR”, susține unul dintre liderii pro-AUR din PSD, cu condiția anonimatului. 

Pentru PSD, un guvern monocolor, fie el și minoritar, ar fi varianta perfectă. În primul rând, PSD ar numi toți miniștrii, toți secretarii de stat și toți prefecții. Banii din Programul Anghel Saligny s-ar duce într-o proporție covârșitoare către primarii PSD. Iar pozițiile vacante și restul concursurilor pentru șefia agențiilor de stat ar fi tot în mâna social-democraților. Pe scurt, PSD ar avea toată puterea până în decembrie 2028, când sunt programate următoarele alegeri parlamentare. Teoretic, guvernul poate fi înlăturat prin moțiune de cenzură, dar PNL, USR și UDMR ar depinde de hachițele AUR, partid care a votat alături de PSD mai multe legi, moțiuni simple împotriva unor miniștri și, bomboana de pe colivă, moțiunea de cenzură împotriva lui Bolojan. Deci există deja o legătură trainică, demonstrată în Parlament, între PSD și AUR. În plus, un guvern minoritar PSD poate fi învestit doar cu voturile AUR – în bloc sau la bucată – deci relația dintre cele două partide s-ar cimenta și mai mult. 

Planul de atac: televiziuni, sindicate, Justiție

Însă planul dorit de PSD are două mari opreliști. În primul rând, Nicușor Dan ezită să-l aleagă pe Grindeanu în detrimentul lui Siegfried Mureșan. Ar însemna să oficializeze parteneriatul cu PSD și să abandoneze electoratul reformist care l-a propulsat în finala prezidențială. Or, scopul lui Nicușor Dan e să țină aproape toate partidele pro-occidentale în perspectiva alegerilor viitoare, nu să ardă orice punte cu PNL și USR. În al doilea rând, familia socialiștilor europeni se opune categoric colaborării cu partidele extremiste, printre care și AUR în România. Sorin Grindeanu le-a transmis apropiaților că în cazul unei alianțe oficiale cu AUR, „România ar deveni pentru Bruxelles ce era Ungaria lui Viktor Orban, adică ne taie fondurile europene”. 

Prin urmare, constrânși de Bruxelles, matematicienii Sorin Grindeanu și Nicușor Dan au găsit o soluție identică pentru rezolvarea problemei politice: presiunea pe Bolojan. În timp ce șeful statului poartă în continuare discuții informale cu aleși PNL și cu miniștrii USR pentru a-i convinge să rămână la putere, Sorin Grindeanu luptă la vedere. Spre exemplu, PSD a activat divizia mediatică: televiziuni ca Realitatea TV și Antena 3, care primesc zeci de mii de euro pe lună de la PSD, potrivit jurnalistului Cristian Andrei, l-au linșat pe Ilie Bolojan pe tema legii salarizării, care a generat proteste în special în sistemul de sănătate. Ministerul Muncii, responsabil de legea salarizării, a fost condus din noiembrie 2021 până în aprilie 2026 de miniștri PSD – Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole. Cei trei nu și-au asumat proiectul pentru a nu genera prejudicii electorale partidului. De partea cealaltă, nici premierul Ilie Bolojan nu a avertizat în ultimul an că România riscă să piardă 770 de milioane de euro dacă ministrul Muncii nu-și asumă reforma salarizării. Abia în aprilie, după ieșirea PSD din guvern, Dragoș Pîslaru, numit ministru interimar, a venit cu un proiect concret, dar care a stârnit multe critici în societate. O lege atât de importantă, care reașază veniturile pentru întreg sistemul bugetar, ar fi trebuit dezbătută săptămâni în șir. Însă dezbaterea a lipsit cu desăvârșire, tocmai pentru a nu deranja partidul. Acum, guvernul forțează adoptarea sa pe repede-nainte, pentru a nu pierde miliardele din PNRR. 

Tot pentru a pune presiune pe Bolojan, PSD a contestat în instanță hotărârile de guvern adoptate de Executiv după moțiunea de cenzură, cu scopul de a arăta că echipa rămasă la Palatul Victoria nu mai are nici putere politică, nici putere juridică. În plus, la finalul acestei săptămâni, Agenția Fitch va descinde la București. Liderii PSD așteaptă ca România să fie retrogradată la categoria junk. Ar însemna o nouă palmă pentru Bolojan, deși costurile financiare ar fi suportate de toți românii. 

Pe scurt, tabloul pe care și-l dorește PSD la începutul lunii august e următorul: proteste în stradă pentru a bloca legea salarizării; linșaj mediatic față de Bolojan și apropiații săi, în special miniștrii Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru; o decizie a instanței care să amputeze dreptul guvernului de a adopta hotărâri, așadar o diminuare masivă a puterii executive; retrogradarea României la junk. Plus presiunea internă a taberei așa-zis conservatoare din PNL, gruparea care-și dorește de fapt guvernarea alături de PSD. Această caracatiță a presiunii, cu ramificații în partide, sindicate și Justiție, ar trebui să-l facă pe Bolojan să cedeze și să accepte instalarea Guvernului Grindeanu. 

De ce nu vrea Nicușor Dan anticipate 

În cazul în care Bolojan nu va ceda, președintele Nicușor Dan are în carnețel și soluția unui nou tehnocrat, care să conducă un guvern de tranziție, pentru maxim un an de zile, susțin surse politice. Singura variantă respinsă total de președinte e dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, deși ar fi calea pur democratică pentru rezolvarea impasului politic. Motivul ține tot de parteneriatul strategic cu PSD. Dacă ar avea loc alegeri, social-democrații ar fi marii perdanți. 

În primul rând, AUR conduce detașat cu peste 35% intenție de vot. PNL s-ar alia cu USR și cu alte partidulețe reformiste și, cu Ilie Bolojan în rol de locomotiva electorală, ar putea obține între 25% și 30% din voturi. PSD, partidul care a declanșat criza politică, ar termina abia pe locul trei, rezultatul fiind mai puțin important în acest caz. Practic, PSD și-ar pierde statutul de principal partid parlamentar, pe care îl revendică în acest moment. Un asemenea rezultat ar declanșa un cutremur intern în PSD. Ar fi un dublu coșmar: și pentru Grindeanu, și pentru Nicușor Dan. Primul și-ar pierde funcția, prin urmare al doilea și-ar pierde aliatul de nădejde. În fruntea PSD ar veni Lia Olguța Vasilescu, care ar orienta imediat partidul spre o alianță cu AUR. Iar președintele Nicușor Dan s-ar vedea obligat să desemneze premierul propus de noua majoritate suveranistă. Practic, după doar un an și jumătate de mandat, Nicușor Dan s-ar trezi în rolul unui președinte de paie: fără majoritate în Parlament, fără guvern, fără șefi noi la serviciile secrete, fără un partid puternic în spate și fără electoratul fidel, pierdut pe parcurs.