Analiză | Câți bani a ratat România din PNRR și cine poartă răspunderea

România a intrat în ultima săptămână în care mai poate îndeplini jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sute de milioane de euro au fost deja pierdute și alte miliarde de euro au fost scoase din planul inițial pentru că proiectele nu mai puteau fi realizate la timp. Astăzi, președintele Nicușor Dan a anunțat eșecul legii salarizării bugetarilor, adică pierderea a 770 de milioane de euro. Legea a fost boicotată de PSD.

O parte din banii PNRR pierduți de-a lungul timpului erau nu erau finanțări nerambursabile, ci împrumuturi la care România a renunțat după ce o parte din proiecte au fost eliminate sau reduse.

Pe 26 august 2026, există deja o pierdere financiară clară: 770 milioane de euro din cererea de plată care includea și legea salarizării bugetarilo, 458,7 milioane de euro din cererea de plată numărul 3, la care se adaugă 10,77 milioane de euro tăiate definitiv din componenta de împrumut, după neîndeplinirea unei ținte privind hidrogenul verde.

În plus, valoarea PNRR a fost redusă drastic față de planul inițial, iar acum România aleargă contra cronometru pentru ultimele miliarde.

România a pierdut azi 770 de milioane de euro

Legea salarizării nu a ajuns în Parlament la vot după ce PSD s-a opus tuturor variantelor legii.  

Trei miniștri ai Muncii, toți de la PSD, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole de la PSD, nu au făcut nimic, timp de aproape patru ani, pentru elaborarea actului normativ, deși se știa de acest jalon din PNRR din 2022. Sorin Grindeanu a motivat inactivitatea printr-o decizie comună PSD-PNL din 2022 de amânare a legii pentru perioada post-alegeri.

Abia în aprilie 2026, Florin Manole a trimis partenerilor sociali un prim draft al documentului. Noua lege a salarizării a rămas, după demisia lui Florin Manole, în sarcina lui Dragoș Pîslaru de la USR, care a avut la dispoziție doar patru luni pentru elaborarea, negocierea și aprobarea noului act legislativ de care depindeau 770 de milioane de euro din PNRR.

În iulie 2026, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus explicit că partidul nu va vota proiectul în forma propusă de Guvern,  pe motiv că afectează veniturile unor categorii precum profesorii, medicii și militarii. PSD a cerut amendamente și a lucrat cu sindicatele la o variantă alternativă. Presiune au pus și sindicatele care au organizat proteste în stradă,

Același lider PSD, Sorin Grindeanu a declarat, pe 24 august, că probabil România va pierde tranșa din PNRR condiționată de acest jalon – peste 770 de milioane de euro.

De la 29,2 miliarde la puțin peste 20 miliarde de euro

Pe 29 octombrie 2021, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Planul a fost ulterior renegociat și redus de trei ori. Prima oară în decembrie 2023, când s-a introdus componenta RePowerEu. Ultima renegociere a fost în iulie 2026.  

Valoarea totală a planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro granturi.

În concluzie, România a pornit cu un plan de aproximativ 29,2 miliarde de euro și a ajuns să opereze cu unul de puțin peste 20 de miliarde de euro. Diferența nu poate fi, însă, contabilizată integral drept „bani pierduți”. O bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții care au fost eliminate, reduse ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate până la termenul PNRR.

Când au început problemele

România a depus prima cerere de plată din PNRR, de aproximativ 3 miliarde de euro, în mai 2022. Comisia Europeană a avizat-o pozitiv în septembrie 2022.

În decembrie 2022, România a depus cea de-a doua cerere de plată din PNRR. Cererea avea o valoare de aproximativ 2,8 miliarde de euro, condiționată de îndeplinirea a  51 de jaloane și ținte. Și au început problemele. Comisia Europeană a constatat că două jaloane privind investițiile în energie nu erau îndeplinite satisfăcător și a suspendat 53,4 milioane de euro. România a furnizat ulterior informații suplimentare, iar Comisia a deblocat 42,59 milioane de euro. S-au pierdut definitiv 10,77 milioane de euro din componenta de împrumut, care urmau să finanțeze investiții în capacități noi de electrolizoare pentru hidrogen.  

În PNRR era prevăzută construirea unor capacități de producție a hidrogenului regenerabil. Ideea era ca surplusul de electricitate regenerabilă, cum ar fi cel din parcurile solare în timpul zilei vara, să poată fi folosit pentru producerea hidrogenului, care ulterior poate fi utilizat în industrie, transporturi sau pentru stocarea energiei.

România trebuia să semneze contracte pentru construirea a cel puțin 100 MW de capacitate nouă de electrolizoare. Deși ținta a fost renegociată la 60 MW, nici aceasta nu a fost îndeplinită. Comisia a redus componenta de împrumut cu un procent în acord cu gradul de îndeplinire a jalonului.

Marea problemă: cererea de plată numărul 3

Pe 15 decembrie 2023, România a depus la Comisia Europeană cererea de plată numărul 3, condiționată de implementarea a 37 de reforme și îndeplinirea a 74 de jaloane.

Comisia Europeană a identificat mai multe jaloane care nu erau îndeplinite satisfăcător și a suspendat inițial aproximativ 869,8 milioane de euro.

Concret, jaloanele neîndeplinite și sumele suspendate individual, conform documentelor Comisiei Europene. 

1. Jalonul 72: „Semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea, reabilitarea și reînnoirea infrastructurii feroviare” — Suma suspendată: 24.868.166 EUR (grants / asistență nerambursabilă).
2. Jalonul 79: „Selecția și numirea membrilor Consiliului de Administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători” — Suma suspendată: 19.851.718 EUR (împrumuturi).
3. Jalonul 86: „Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și a obținerii avizelor relevante” (pentru noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca) — Suma suspendată: 35.576.555 EUR (împrumuturi).
4. Jalonul 121: „Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic” — Suma suspendată: 227.936.161 EUR (grants / asistență nerambursabilă).
5. Jalonul 215: „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” — Suma suspendată: 231.239.584 EUR (grants / asistență nerambursabilă).
6. Jalonul 440: „Operaționalizarea grupului de lucru (taskforce) de la Centrul Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicii de guvernanță corporativă” (referitor la AMEPIP) — Suma suspendată: 330.342.263 EUR (grants / asistență nerambursabilă).

Din fințarea suspendată inițial, România a reușit ulterior să recupereze aproximativ 350,7 milioane de euro. 

458,7 milioane de euro au fost pierduți, însă, definitiv.

„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 (cererea de plată nr. 3 – n.r.) trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme (6 jaloane dintr-un total de 74 din această cerere – n.r.) nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a declarat, pe 2 mai,  Dragoș Pîslaru. 

Cererea de plată numărul patru, fără probleme

Cererea de plată numărul patru din PNRR a fost depusă de România pe 19 decembrie 2025. Cererea avea o valoare de 2,62 miliarde de euro și viza 38 de jaloane și 24 de ținte, în total 62 de obiective. Comisia Europeană a evaluat favorabil cererea și a aprobat cererea de plată.

Printre obiectivele evaluate s-au numărat reforme și investiții în domenii precum fiscalitatea, pensiile, digitalizarea administrației, cloudul guvernamental, sănătatea, educația, justiția și decarbonizarea sectorului energetic și al transporturilor. 

Unde s-au pierdut banii și cine răspune

Revenind la cererea de plată nr. 3, acolo unde România a pierdut cei mai mulți bani din PNRR, Ministerul Fondurilor Europene a explicat pentru fiecare jalon în parte de ce Comisia Europeană nu a acceptat raportul României.

România a pierdut aproximativ 15,4 milioane de euro din neîndeplinirea Jalonului 79 – reforme de guvernanță corporativă prin selectarea și numirea membrilor în consiliile de administrație/conducere la companiile de stat din domeniul transporturilor (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători). 

Responsabilitatea politică a implementării reformelor și îndeplinirii jaloanelor ținea de Ministerul Transporturilor condus la acel moment de Sorin Grindeanu, potrivit explicațiilor date ulterior de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane de euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în mai 2026.

Jalonul privind guvernanța companiilor energetice de stat a însemnat alte 180 de milioane de euro pierdere.  România trebuia să aplice reguli mai stricte de guvernanță corporativă, inclusiv proceduri transparente și competitive de numire a conducerilor. Ministerul Energiei a fost condus, în perioada implementării PNRR, miniștri PNL – Virgil Popescu și Sebastian Burduja.

„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro și recuperează 48 de milioane de euro”, a declarat Dragoș Pîslaru, în mai 2026.

Pensiile speciale au costat România 65 de milioane de euro. România a adoptat Legea 282/2023, dar Comisia Europeană nu a considerat îndeplinit jalonul privind pensiile speciale (Jalonul 215 din PNRR) din cauza amânărilor succesive și a lipsei unei decizii definitive a Curții Constituționale (CCR), precum și a problemelor legate de echitatea și calitatea reformei adoptate.

Proiectul privind reforma pensiilor de serviciu (speciale) asumat prin PNRR a fost elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, sub coordonarea miniștrilor care s-au succedat în perioada de implementare, Marius Budăi și Simona Bucura-Oprescu, de la PSD. Proiectele inițiale au fost modificate succesiv de Guvern și Parlament pentru a se încerca armonizarea cu cerințele Comisiei Europene și deciziile Curții Constituționale.

CCR a amânat decizia în analiza sesizării de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție de 5 ori și a durat 2 luni și 8 zile de la prima ședință până la pronunțarea unui verdict final, moment în care termenul limită al jalonului era deja depășit.

Cîțu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan: unde se împarte responsabilitatea

Guvernul Cîțu  (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021)  a întocmit și negociat PNRR-ul. Planul propus Comisiei Europene era extrem de ambițios: infrastructură, pensii, companii de stat, energie, fiscalitate, sănătate, educație și digitalizare. Ministerul Fondurilor Europene, care a avut sarcina întocmirii PNRR, era condus de Cristian Ghinea, de la USR.

Guvernarea Ciucă  ( 25 noiembrie 2021 – 15 iunie 2023) a avut responsabilitatea implementării unei mari părți din reformele asumate – reforma pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat și proiectele de infrastructură.

Guvernul Ciolacu (15 iunie 2023 – iunie 2025).  Cea mai problematică cerere de plată din PNRR a fost depusă în decembrie 2023, când premier era Marcel Ciolacu de la PSD, iar ministru al Fondurilor Europene era Adrian Câciu, de la același partid. România a transmis la Bruxelles că a îndeplinit jaloanele. Comisia a verificat și a constatat că mai multe nu erau îndeplinite satisfăcător și a decis suspendarea a 880 de milioane de euro,

Guvernul Ilie Bolojan – din iunie 2025. Executivul condus de Ilie Bolojan a avut de rezolvat probleme mari lăsate de guvernările anterioare. 

În mai 2026, Ministerul Fondurilor Europene, condus de Dragoș Pîslaru, a anunțat că a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din suma suspendată la cererea 3. 

Cererea numărul 5, risc de aproape 2 miliarde de euro

România a depus cea de-a cincea, penultima cerere de plată din PNRR, pe 14 august 2026, cu o valoare revizuită de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de granturi și 433 de milioane de împrumuturi. 

Comisia trebuie să verifice dacă cele 75 de jaloane și ținte au fost îndeplinite, iar termenul limită general pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor din cadrul acestei etape a fost stabilit pentru 31 august 2026.

Iar lucrurile sunt extrem de complicate în ceea ce privește cel puțin trei jaloane. Valoarea lor e de aproape 2 miliarde de euro.

Cea mai mare problemă e legea salarizării bugetarilor. Președintele Dan a anunțat deja eșecul, adică 770 de milioane de euro bani pierduți.

Închiderea centralelor pe cărbune este un alt risc financiar. România și-a asumat retragerea din exploatare a 710 MW de capacități pe cărbune, până la 31 august 2026. La inițiativa PSD, Parlamentul a introdus condiționări privind închiderea unor grupuri, ceea ce face dificilă respectarea jalonului.

Legea ANI a fost a treia mare problemă a cererii de finanțare numărul 5. Ea a trecut azi de Parlament, dar cu un preț mare: amendamentul Fritz, care încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. România s-a angajat în fața Comisiei Europene să actualizeze cadrul legislativ privind declarațiile de avere și de interese, incompatibilitățile, conflictele de interese și funcționarea mecanismelor de integritate administrate de ANI. 

Decizia CCR privind publicarea declarațiilor de avere și protecția datelor personale a obligat Guvernul și Parlamentul să găsească o formulă compatibilă atât cu jurisprudența instanțelor, cât și cu cerințele PNRR. Proiectul de lege a ajuns în Camera Deputaților pe 8 decembrie 2025, iar în martie 2026 a fost trimis la Senat pentru votul final. 

PSD a depus două amendamente importante la legea ANI în iulie 2026, iar unul dintre ele a provocat respingerea proiectului în Senat și reluarea întregii proceduri.  Primul prevedea că persoanele pentru care exista deja o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă fapta fusese constatată înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, așa-numitul amendament Fritz. 

Al doilea amendament PSD a fost introdus la Senat, în Comisia juridică, pe 29 iulie 2026, după ce proiectul trecuse, din nou,  de Camera Deputaților. Amendamentul elimina obligația demnitarilor de a declara sumele de bani lichizi (cash) deținute. 

AUR a depus un amendament privind includerea soților și a persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți în declarațiile de avere, amendament, adoptat cu voturile PSD. 

În august 2026, Parlamentul a ajuns la forma finală. Senatul a convocat o sesiune extraordinară pentru proiectul privind integritatea pe 4 august.

27 de senatori de la USR și PNL au sesizat CCR după adoptarea legii de Parlament. Și președintele Nicușor Dan a sesizat separat Curtea și  a contestat mai multe prevederi ale legii.

CCR a soluționat cele două sesizări pe 17 august 2026. Curtea a declarat neconstituțională obligația impusă persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți și a respins însă obiecția privind așa-numitul „amendament Fritz”, adică prevederea care duce la încetarea mandatului în 30 de zile pentru persoanele aflate încă în perioada de interdicție de trei ani.

Septembrie, ultimul bal

Cererea de plată nr. 6 din PNRR va avea o valoare totală de aproximativ 8,8 miliarde de euro și va fi depusă în trimestrul al treilea din 2026, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor.

Acesta va fi ultima cerere de plată din PNRR-ul României și va include 151 de jaloane și ținte, cu o valoare totală de aproape 3,74 miliarde de euro din componenta de granturi și peste 5 miliarde de euro din componenta de împrumuturi. Tranșa depinde de îndeplinirea a 151 de jaloane și ținte.