Americanii de la NuScale știu când va avea România un nou guvern

Conducerea companiei americane NuScale Power le-a transmis investitorilor că un nou guvern este „în curs de numire chiar acum” în România și că șefii companiei vor veni la București în cursul lunii august pentru a discuta cu viitorul Executiv despre continuarea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești.

Declarația este surprinzătoare în contextul în care negocierile politice de la București sunt în continuare blocate, iar liderii partidelor românești oferă termene mai prudente. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declara recent că este dificil ca România să aibă un guvern cu puteri depline înainte de 15 august, în timp ce vicepremierul interimar Tanczos Barna estima că noul Cabinet ar putea fi învestit în ultima săptămână din august sau chiar în prima săptămână din septembrie.

NuScale nu a precizat dacă informația referitoare la iminenta numire a noului guvern se bazează pe semnale primite din partea autorităților române sau reprezintă doar o estimare a conducerii companiei.

„Noul guvern este numit chiar în timp ce vorbim”

Subiectul României a apărut în conferința organizată de NuScale pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2026, notează profit.ro.

Întrebat de un analist despre situația proiectului de la Doicești și condițiile impuse de partea română înainte de continuarea investiției, CEO-ul NuScale, John Hopkins, a afirmat că el și directorul operațional al companiei, Carl Fisher, intenționează să vină la București până la sfârșitul lunii.

„Există un nou guvern care urmează să vină și care este numit chiar în timp ce vorbim. Eu și directorul nostru operațional plănuim să mergem la București pentru a ne întâlni cu acel guvern, probabil mai târziu în cursul acestei luni. Suntem pregătiți să mergem mai departe”, a declarat Hopkins.

Șeful NuScale a explicat că societatea așteaptă „unda verde” pentru finalizarea aranjamentelor contractuale necesare intrării în etapa pre-EPC – etapa preliminară lucrărilor propriu-zise de inginerie, achiziții și construcție.

„Așteptăm doar unda verde pentru a finaliza acordurile contractuale. După cum am spus, prima fază a decurs bine. Acum urmează să intrăm în ceea ce se numește etapa pre-EPC, care va continua până la notificarea finală de începere a lucrărilor, probabil peste aproximativ un an”, a spus CEO-ul NuScale.

În scenariul optimist prezentat investitorilor americani, proiectul ar putea primi autorizarea contractuală pentru începerea efectivă a lucrărilor în a doua parte a anului 2027.

NuScale: „Suntem cu toții într-o stare de așteptare”

John Hopkins a recunoscut însă că proiectul este, în acest moment, blocat în etapa negocierilor contractuale și politice.

Primul pas trebuie să fie încheierea acordului dintre contractorul principal și clientul român, RoPower Nuclear, după care NuScale va începe negocierile cu viitorul contractor EPC.

„Suntem cu toții oarecum într-o stare de așteptare, așteptăm ca lucrurile să progreseze. Acesta este unul dintre motivele pentru care mergem acolo, pentru a ne întâlni cu noul guvern și pentru a discuta care sunt pașii următori”, a declarat Hopkins.

NuScale estimează că proiectul de la Doicești ar putea începe să îi genereze din nou venituri în 2027, cu condiția ca acordurile comerciale să fie semnate.

„Dacă punem contractul în aplicare, da, vom avea venituri anul viitor”, a afirmat CEO-ul companiei.

Proiectul prevede construirea, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, județul Dâmbovița, a unei centrale formate din șase module NuScale, fiecare cu o putere de 77 MW. Puterea instalată totală ar urma să fie de 462 MW.

NuScale susține că proiectul românesc este cel mai avansat proiect SMR din Europa. Compania confirmă că lucrează împreună cu Nuclearelectrica și RoPower pentru îndeplinirea condițiilor impuse la aprobarea deciziei finale de investiție.

România vrea să plătească mai întâi un singur reactor

Una dintre cele mai importante condiții impuse de Ministerul Energiei prevede ca România să cumpere și să plătească inițial un singur modul de 77 MW.

Celelalte cinci reactoare ar urma să fie achitate numai după ce primul modul va fi pus în funcțiune și va demonstra că poate funcționa în parametrii tehnici și economici asumați. NuScale nu și-a exprimat până acum acordul ferm pentru această formulă.

Etapa pre-EPC trebuie să ofere inclusiv o estimare mai precisă a costului total, cu o marjă de subestimare de cel mult 15% și una de supraestimare de cel mult 20%.

Acționarii Nuclearelectrica au aprobat la 12 februarie 2026 decizia finală de investiție, dar au atașat o serie de condiții privind finanțarea, costurile, contractele, licențele și sprijinul autorităților. Nuclearelectrica a arătat ulterior că unele condiții trebuie îndeplinite de companiile implicate, iar altele depind direct de Guvern.

Tocmai din acest motiv, componența viitorului Executiv și poziția noului ministru al Energiei pot deveni decisive pentru soarta investiției.

Bolojan a contestat dur proiectul de până la 7 miliarde de dolari

Proiectul de la Doicești a devenit una dintre cele mai controversate investiții energetice din România după ce Ilie Bolojan, premier demis și interimar și ministru interimar al Energiei, a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea sa.

Bolojan a estimat că investiția ar putea ajunge la 6–7 miliarde de dolari, pentru o capacitate instalată de numai 462 MW, și a sugerat că proiectele nucleare clasice de la Cernavodă sunt, în actualele condiții, mai fezabile.

El a mai declarat că Nuclearelectrica a cheltuit deja aproximativ 240 de milioane de dolari pentru proiect, avertizând că România riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii” în cazul în care centrala nu va mai fi construită.

În acest context, venirea șefilor NuScale la București pentru discuții cu viitorul guvern capătă o miză suplimentară. Compania americană are nevoie de o decizie politică prin care viitorul Cabinet să confirme continuarea proiectului și formula de finanțare.

Corpul de Control a semnalat „neajunsuri”. Acționarii RoPower resping acuzațiile

Controversele au fost amplificate de verificările Corpului de Control al prim-ministrului, care a identificat întârzieri și mai multe probleme legate de transferul amplasamentului, derularea investiției și raporturile dintre Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și RoPower Nuclear.

Printre aspectele semnalate s-a numărat faptul că terenul fostei termocentrale nu a fost adus inițial ca aport la capitalul companiei de proiect, ci a fost vândut ulterior către RoPower Nuclear.

Atât Nuclearelectrica, cât și Nova Power & Gas au respins concluziile. Nuclearelectrica a susținut că deciziile au fost adoptate cu respectarea legii, că nu a fost produs niciun prejudiciu cuantificabil și că termenele prevăzute în strategia proiectului aveau caracter estimativ, nu contractual.

RoPower Nuclear este deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Nuclearelectrica este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, iar Nova Power & Gas face parte din grupul E-INFRA, controlat de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.

Pierderile NuScale au crescut cu peste 42%

Declarațiile optimiste despre România au fost făcute în condițiile în care NuScale continuă să înregistreze pierderi semnificative și venituri aproape inexistente.

În primele șase luni ale anului 2026, compania a raportat pierderi nete de 96,7 milioane de dolari, în creștere cu peste 42% față de pierderea de 68 milioane de dolari consemnată în perioada similară din 2025.

Veniturile s-au prăbușit de la 21,4 milioane de dolari în primul semestru din 2025 la numai 640.000 de dolari în primele șase luni din 2026. În trimestrul al doilea, veniturile au fost de doar 75.000 de dolari.

Compania explică scăderea prin faptul că, în 2025, a încasat venituri pentru activitatea desfășurată ca subcontractor al Fluor în cadrul studiului de inginerie FEED 2 pentru proiectul de la Doicești, activitate care a fost finalizată la sfârșitul anului trecut.

În schimb, NuScale și-a consolidat masiv lichiditățile. Compania avea la sfârșitul lunii iunie numerar și investiții pe termen scurt și lung de aproximativ 1,9 miliarde de dolari, față de aproximativ un miliard de dolari la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Creșterea provine în principal din vânzarea de acțiuni noi. Numai în primul semestru, NuScale a atras aproximativ 984,5 milioane de dolari din emiterea de acțiuni, ceea ce a majorat însă semnificativ numărul titlurilor aflate în circulație și a diluat participațiile acționarilor existenți.

Proces colectiv pentru presupuse declarații false și înșelătoare

În raportul semestrial, NuScale a oferit și primele explicații publice ample despre procesul colectiv intentat companiei de mai mulți investitori americani.

Acțiunea Truedson v. NuScale Power Corporation, et al. a fost deschisă la 18 februarie 2026 la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Oregon, Divizia Portland. O plângere modificată a fost depusă la 10 iulie, fiind introduși ca pârâți suplimentari mai mulți foști sau actuali oficiali, precum și ENTRA1 Energy.

Reclamanții susțin că investitorilor le-ar fi fost prezentate declarații false sau înșelătoare și că ar fi fost omise informații esențiale despre experiența, calificările și capacitatea ENTRA1 de a dezvolta centrale nucleare.

Procesul vizează persoanele care au cumpărat acțiuni NuScale Clasa A în perioada 3 martie–6 noiembrie 2025. Sunt solicitate despăgubiri într-un cuantum încă nespecificat, plata cheltuielilor de judecată și alte măsuri reparatorii.

NuScale precizează că nu poate estima valoarea unei eventuale pierderi și avertizează că procesul ar putea avea „un impact negativ semnificativ” asupra activității, situației financiare sau rezultatelor operaționale.

Pârâții au termen până la 8 septembrie 2026 pentru a cere respingerea acțiunii, pentru a depune întâmpinare sau pentru a formula un alt răspuns.

Înainte de clarificarea acestor probleme financiare și judiciare, conducerea NuScale își îndreaptă însă atenția spre București. Compania așteaptă ca viitorul guvern să decidă dacă proiectul SMR de la Doicești va intra în etapa următoare sau va rămâne, pentru o perioadă nedeterminată, în „starea de așteptare” descrisă chiar de CEO-ul american.