AMEPIP confirmă șapte sesizări de hărțuire și un raport finalizat la 13 august. Procedura disciplinară este încă în curs

Un răspuns oficial transmis STIRIPESURSE.RO de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) confirmă amploarea scandalului izbucnit în instituția care ar trebui să vegheze tocmai la buna guvernanță a companiilor de stat: șapte sesizări privind posibile fapte de hărțuire, un raport intern finalizat încă din 13 august și o procedură disciplinară separată, care continuă și în prezent. La mai bine de o lună de la finalizarea raportului Comisiei pentru hărțuire, conducerea AMEPIP spune însă că măsurile sunt încă în etapa de „formalizare și punere în aplicare”. Instituția refuză să spună ce a constatat concret comisia și ce măsuri a propus.

Răspunsul, semnat de președinta AMEPIP, Anișoara Ulcelușe, a fost transmis pe 18 septembrie, după o solicitare formulată de STIRIPESURSE.RO în baza Legii nr. 544/2001. Solicitarea fusese trimisă pe 10 septembrie atât Agenției, cât și Guvernului.

Documentul oficial aduce însă pentru prima dată o serie de date precise despre dimensiunea cazului, calendarul procedurilor și ceea ce s-a întâmplat în interiorul instituției. (Documentul integral, la finalul articolului!)

AMEPIP confirmă oficial: șapte sesizări într-o singură lună

Agenția confirmă că în luna iunie 2026 au fost depuse șapte sesizări privind „posibile fapte de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală la locul de muncă”.

„În cursul lunii iunie 2026 au fost înregistrate șapte sesizări, analizate împreună în procedura finalizată prin Raportul final nr. 260/13.08.2026”, transmite AMEPIP.

Instituția refuză însă să spună explicit dacă toate cele șapte sesizări îl vizează pe directorul Ionuț Cristian Daniel Coș, invocând protejarea identității persoanelor implicate.

Precizarea vine după ce, în spațiul public, șapte femei au afirmat că ar fi fost supuse unor comportamente de hărțuire sexuală și profesională atribuite lui Coș. În mesajele și plângerile publicate în presă, femeile au reclamat limbaj obscen și cu conotații sexuale, presiuni profesionale, apeluri în afara programului, amenințări privind locul de muncă și intruziuni în viața privată.

Una dintre angajate susținea încă de la izbucnirea scandalului că sunt „în total șapte femei” și că situația ar fi fost reclamată inclusiv Poliției și Parchetului. Existența unei anchete penale și obiectul acesteia nu au fost confirmate public până în prezent de organele judiciare.

Raportul este gata din 13 august. Pe 18 septembrie, măsurile sunt tot „în curs”

Comisia de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, constituită permanent încă din septembrie 2025, și-a terminat cercetarea și a întocmit Raportul final nr. 260 la data de 13 august 2026. Documentul a fost transmis în aceeași zi președintei AMEPIP.

La 18 septembrie, adică la peste o lună de atunci, instituția nu spune însă că măsurile au fost deja aplicate.

„În urma analizării raportului, sunt în curs demersurile instituționale pentru formalizarea și punerea în aplicare, după caz, a măsurilor apreciate ca necesare”, precizează Agenția.

AMEPIP refuză să dezvăluie ce măsuri a propus Comisia, cine sunt destinatarii acestora și dacă printre ele se află mutarea, îndepărtarea sau o altă măsură privind situația profesională a persoanei vizate.

Instituția susține totodată că nu există o decizie de neaplicare sau de amânare.

„Nu există o decizie de neaplicare sau de amânare a măsurilor propuse de Comisie”, transmite AMEPIP, explicând că se verifică în continuare competențele, forma juridică a măsurilor și corelarea acestora cu cercetarea disciplinară.

Astfel, o comisie creată special pentru combaterea hărțuirii și-a terminat cercetarea la 13 august, a formulat constatări și propuneri de măsuri, însă la 18 septembrie acestea încă nu sunt prezentate ca fiind definitiv adoptate și executate.

Ce scrie în raport? AMEPIP refuză să spună

STIRIPESURSE.RO a solicitat inclusiv o copie anonimizată a raportului. AMEPIP refuză atât comunicarea integrală, cât și comunicarea unei versiuni anonimizate, susținând că natura faptelor descrise, funcțiile și împrejurările ar permite identificarea persoanelor chiar dacă numele ar fi șterse.

Instituția nu comunică nici măcar concluziile generale privind conduita analizată. Motivul invocat este că aceleași fapte sunt în prezent și obiectul cercetării disciplinare, iar dezvăluirea concluziilor Comisiei pentru hărțuire ar putea afecta procedura aflată în curs și dreptul la apărare.

În spațiul public a apărut însă un document prezentat de România TV drept concluzia potrivit căreia ar fi fost întrunite elementele hărțuirii morale și ale hărțuirii pe criteriul de sex.

Potrivit publicației, comisia ar fi reținut, între altele, acuzații privind limbaj cu conotații sexuale, amenințări legate de locul de muncă, invocarea unor presupuse relații cu premierul, țipete, urmărirea angajaților și comentarii asupra vieții private. România TV a relatat că Ionuț Coș ar fi fost considerat „culpabil”.

România TV a prezentat concluzia drept una a Comisiei de disciplină. AMEPIP spune, în răspunsul transmis STIRIPESURSE.RO pe 18 septembrie, că procedura Comisiei de disciplină nu s-a încheiat.

Cercetarea disciplinară este încă în curs

Potrivit răspunsului oficial, Comisia de disciplină a fost sesizată în două etape: prima serie de sesizări a fost depusă la 12 iunie, iar cea de-a doua la 19 iunie 2026. „Procedura se află în curs”, precizează Agenția.

AMEPIP amintește că sancțiunile disciplinare pot fi aplicate în cel mult șase luni de la sesizarea comisiei, fără a depăși doi ani de la săvârșirea presupusei abateri.

Prin urmare, există în mod cert două proceduri diferite: cercetarea Comisiei pentru hărțuire, terminată la 13 august, și cercetarea Comisiei de disciplină, încă nefinalizată.

Instituția insistă totodată că existența unei cercetări disciplinare nu echivalează prin ea însăși cu stabilirea unei abateri sau a vinovăției.

Acuzațiile: remarci sexuale, amenințări cu locul de muncă și program până după miezul nopții

Între timp, presa a publicat fragmente ample atribuite plângerilor formulate de angajate. Una dintre femei reclamă propuneri privind inițierea unei relații personale și remarci cu tentă sexuală făcute inclusiv în prezența colegilor. O altă angajată susține că directorul ar fi afirmat că poate vedea site-urile accesate de salariați și ar fi comentat faptul că aceasta consultase informații despre teste de sarcină. Tot ea afirmă că i-ar fi fost luat telefonul personal din mână în timpul unui conflict.

Într-o altă plângere este relatată o afirmație potrivit căreia o angajată ar fi fost amenințată că va fi pusă pe masă și „bătută la fundul gol”, formulare despre care aceasta susține că ar fi fost repetată în mai multe rânduri. Alte reclamații vorbesc despre telefoane după ora 21:00 sau chiar după miezul nopții și avertismente că angajatele ar trebui să își caute alt loc de muncă dacă nu se adaptează stilului de lucru al directorului.

O femeie a susținut că ar fi lucrat într-un episod de la ora 08:00 până la ora 06:00 a dimineții următoare, după care s-ar fi întors la serviciu la 09:15. O altă reclamație publicată de România TV face referire la o presupusă solicitare de activități pentru o clinică privată din Oradea, despre care angajata spune că nu avea nicio legătură cu fișa sa de post.

Au fost publicate și acuzații privind propuneri de vacanțe comune, comentarii cu conținut sexual și ingerințe în viața personală și familială a unor subordonate.

Femeile au fost mutate. AMEPIP spune însă că ele au cerut mutarea

Sesizarea ajunsă inițial la STIRIPESURSE.RO conținea și acuzația că persoanele care au reclamat situația ar fi riscat să fie mutate chiar ele, în loc să fie îndepărtată persoana reclamată.

AMEPIP confirmă acum că unele dintre reclamante au fost într-adevăr mutate, dar oferă o versiune radical diferită asupra cauzei.

Potrivit instituției, femeile respective au cerut ele însele, în scris, mutarea definitivă.

„Situația reală este inversă. Unele dintre aceste persoane au solicitat ele însele, în scris, mutarea definitivă în cadrul instituției”, susține AMEPIP.

Agenția precizează că mutările au fost aprobate fără reducerea salariilor și că nu a întocmit din proprie inițiativă note sau proiecte prin care să propună îndepărtarea persoanelor care au sesizat faptele.

AMEPIP mai spune că reclamantele au fost informate despre confidențialitatea procedurii, despre protecția împotriva represaliilor și despre posibilitatea de a solicita sprijin psihologic sau juridic.

„Nicio persoană care a formulat o sesizare nu a fost sancționată disciplinar și nu a făcut obiectul vreunei măsuri cu caracter negativ în legătură cu sesizarea depusă”, susține Agenția.

Rămâne însă de lămurit în ce împrejurări au fost formulate cererile de mutare și dacă ele au reprezentat o simplă opțiune profesională sau o încercare a reclamantelor de a ieși din mediul pe care îl reclamau ca ostil.

Președinta AMEPIP avea raportul pe birou din 13 august

Răspunsul confirmă și faptul că raportul a ajuns direct la conducerea AMEPIP în ziua finalizării sale.

Raportul nr. 260/13.08.2026 i-a fost înaintat conducătorului instituției, respectiv președintei Anișoara Ulcelușe. Agenția refuză însă să precizeze ce rezoluții a pus aceasta pe document sau ce măsuri concrete a decis.

Nici în ceea ce îl privește pe vicepreședintele Bogdan Stănescu, nominalizat în sesizările ajunse în presă, instituția nu precizează dacă acesta a cunoscut concluziile raportului sau ce poziție a avut, invocând confidențialitatea circuitului intern.

În sesizarea inițială transmisă presei, unele dintre reclamante susțineau că Bogdan Stănescu nu ar fi intervenit pentru soluționarea situației. În alte materiale publice i-au fost atribuite afirmații și atitudini favorabile persoanei reclamate.

SGG știa de caz încă din iunie

Un alt element semnificativ din răspunsul obținut de STIRIPESURSE.RO este implicarea Secretariatului General al Guvernului. AMEPIP spune că ea nu a sesizat Guvernul sau SGG, ci SGG a fost cel care a trimis către Agenție o sesizare primită anterior.

Sesizarea fusese înregistrată la Cabinetul secretarului general al Guvernului pe 18 iunie 2026, a fost transmisă AMEPIP la 24 iunie și înregistrată de Agenție la 29 iunie.

Așadar, la nivelul Secretariatului General al Guvernului exista oficial o sesizare referitoare la situația din AMEPIP încă din luna iunie, cu aproape trei luni înainte ca scandalul să explodeze public. Cu toate acestea, după terminarea cercetării interne, AMEPIP nu a trimis Guvernului sau SGG raportul și nici concluziile sale.

Instituția precizează că singurul document trimis ulterior către SGG a fost o adresă din 14 septembrie, prin care Secretariatul a fost informat doar că procedura s-a încheiat și că raportul fusese transmis conducerii Agenției.

Cu alte cuvinte, SGG, instituția care transmisese sesizarea, a fost notificat că raportul există, dar nu a primit, potrivit AMEPIP, nici raportul și nici concluziile acestuia.

Guvernul: „Acuzațiile sunt foarte serioase”

Guvernul a intervenit public în scandal pe 15 septembrie. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a calificat acuzațiile drept „foarte serioase” și a spus că fiecare persoană răspunde pentru propriile fapte, iar anchetele trebuie să clarifice situația.

„Orice persoană răspunde pentru faptele sale și ancheta va clarifica acuzațiile”, a transmis Dogioiu.

Reprezentanta Executivului afirma tot atunci că rezultatele celor două proceduri vor fi comunicate când vor fi finalizate.

În realitate, știm acum din răspunsul AMEPIP că una dintre cele două proceduri, cea a Comisiei pentru hărțuire, fusese deja terminată din 13 august.

A fost sau nu mutat Ionuț Coș la Ministerul Energiei?

În ultimele zile, surse consultate de STIRIPESURSE.RO indicau posibilitatea ca Ionuț Coș să fi fost sau să urmeze să fie mutat la Ministerul Energiei, minister al cărui interimat a fost exercitat de Ilie Bolojan.

STIRIPESURSE.RO a cerut explicit AMEPIP să confirme sau să infirme informația.

Răspunsul este categoric: la data de 18 septembrie, Coș nu fusese transferat, mutat, detașat sau numit la Ministerul Energiei. „Infirmăm informația”, transmite AMEPIP.

Agenția spune că nu a emis, avizat sau aprobat niciun asemenea act și că nu a primit nicio solicitare privind transferul lui Coș.

Mai mult, AMEPIP susține că nu a existat până în prezent nicio măsură de mobilitate profesională în privința acestuia, nici în interiorul Agenției și nici către o altă instituție publică.

Un răspuns similar a fost transmis către redacția STIRIPESURSE.RO și de Ministerul Economiei.

AMEPIP spune că nu a găsit nicio intervenție a lui Bolojan sau a Guvernului

O parte a scandalului a fost alimentată și de acuzațiile reclamantelor privind presupusa susținere politică de care s-ar bucura Ionuț Coș.

În unele plângeri publicate de presă, angajatele susțin că directorul ar fi invocat o relație apropiată cu Ilie Bolojan și că ar fi prezentat anumite solicitări profesionale drept așteptări ale conducerii guvernamentale.

STIRIPESURSE.RO a întrebat, prin urmare, dacă premierul, Cancelaria, SGG sau Ministerul Energiei au intervenit în vreun fel asupra situației profesionale a lui Coș.

AMEPIP spune că a verificat registratura generală, corespondența cabinetului conducerii și evidențele de resurse umane și că nu a găsit nicio solicitare, recomandare, adresă sau alt demers oficial venit din partea lui Ilie Bolojan, a Cancelariei, SGG ori Ministerului Energiei.

De asemenea, Agenția spune că nu deține niciun document sau element care să indice implicarea directă sau indirectă a premierului ori a structurilor guvernamentale în gestionarea situației lui Coș.

Guvernul dezminte categoric relația „naș-fin”

În primele materiale apărute în presă, Ionuț Coș a fost prezentat drept „finul” lui Ilie Bolojan, relație invocată și în sesizările transmise jurnaliștilor.

Guvernul a negat însă explicit informația. „Domnul Coș, director AMEPIP, nu este finul domnului Ilie Bolojan”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

Întrebată separat de STIRIPESURSE.RO, AMEPIP afirmă că nu are informații oficiale privind relațiile personale dintre cei doi și că asemenea aspecte nu fac parte din evidențele instituției.

AMEPIP promite că va spune ce măsuri a luat – după ce procedurile se termină

În finalul răspunsului de 26 de puncte transmis STIRIPESURSE.RO, AMEPIP insistă că informațiile reținute de la publicare sunt protejate doar temporar și că nu încearcă să ascundă eventuale încălcări ale legii.

Agenția invocă expres art. 13 din Legea 544/2001, potrivit căruia informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate publică nu pot fi secretizate prin invocarea excepțiilor legale.

„Nicio informație nu a fost reținută pentru a ascunde o eventuală încălcare a legii”, susține instituția.

AMEPIP promite că, după finalizarea demersurilor instituționale și a procedurii disciplinare, va comunica informațiile privind rezultatul și măsurile adoptate.

Până atunci, bilanțul oficial este acesta: șapte sesizări, o cercetare privind hărțuirea încheiată, un raport aflat pe masa conducerii din 13 august, măsuri care la 18 septembrie sunt încă „în curs de formalizare și punere în aplicare” și o cercetare disciplinară separată care nu s-a terminat.

În tot acest timp, femeile care au făcut reclamațiile au ajuns să solicite și să obțină, cel puțin unele dintre ele, mutarea în alte structuri ale instituției, în timp ce AMEPIP afirmă oficial că nicio măsură de mobilitate profesională nu a fost luată până acum în privința lui Ionuț Coș.