Extern

„Am făcut sport toată viața. Nu credeam că pot avea probleme cu inima.” Ce poate ascunde o durere discretă la efort

Sursa originală →
„Am făcut sport toată viața. Nu credeam că pot avea probleme cu inima.” Ce poate ascunde o durere discretă la efort
Ascultă articolul

Victor are 56 de ani, merge la sală de trei ori pe săptămână și, în weekend, aleargă. Nu fumează, nu are exces ponderal și nu s-a considerat niciodată „genul de om care are probleme cu inima”.

De câteva săptămâni însă, observă ceva nou. La începutul alergării apare o presiune discretă în piept. Nu este suficient de puternică încât să îl oprească, dar îl face să încetinească. După câteva minute trece.

Prima explicație este cea mai la îndemână: oboseală, stres, poate lipsă de somn. Continuă să facă sport, dar fără să-și dea seama începe să evite exact ritmul la care apare senzația.

Apoi, într-o zi, același disconfort apare când urcă repede câteva etaje.

Un om activ poate avea totuși boală coronariană

Mișcarea regulată este una dintre cele mai importante metode de reducere a riscului cardiovascular, dar nu reprezintă o garanție.

„Ateroscleroza se dezvoltă în timp, iar riscul este influențat de mai mulți factori: vârstă, tensiune arterială, colesterol, diabet, fumat, antecedente familiale și istoricul individual al fiecărui pacient. Uneori boala evoluează ani întregi fără simptome.” explică dr. Mirela Obogeanu medic specialist cardiologie în cadrul Spitalului Onioptic Medical.

Durerea cardiacă poate fi descrisă ca presiune, greutate, strângere sau arsură. Poate apărea la efort și se poate ameliora în repaus. Pentru medic, tocmai acest caracter repetitiv — apare când inima este solicitată, dispare când efortul se oprește — poate ridica suspiciunea unei probleme la nivelul arterelor coronare.

Ce se întâmplă cu arterele inimii?

„Arterele coronare sunt vasele care transportă sângele către mușchiul cardiac. În timp, în pereții lor se pot forma plăci de aterom. Dacă o arteră se îngustează suficient, în repaus fluxul sanguin poate fi adecvat. La efort însă, inima are nevoie de mai mult oxigen, iar diferența poate deveni evidentă.” detaliază dr. Mirela Obogeanu.

Cum afli dacă arterele sunt afectate?

Evaluarea începe cu consultația cardiologică. Simptomele, factorii de risc și examenul clinic sunt corelate cu investigații precum electrocardiograma, ecocardiografia sau testarea la efort, în funcție de situație.

Atunci când medicul are nevoie să vadă anatomia arterelor coronare, una dintre investigațiile care poate fi indicată este angio-CT-ul coronarian.

„Examinarea computer tomografica cu administrare de substanță de contrast intravenos permite obținerea de imagini detaliate ale fluxului de sânge din arterele coronare care hrănesc inima.” arată dr. Teodor Sas, medic primar radiologie-imagistică medicală în cadrul Centrului de Imagistică Onioptic Medical.

Investigația poate arăta dacă există plăci de aterom, unde sunt localizate și dacă produc îngustări ale vaselor.

„Este o diferență importantă: analizele ne pot spune care sunt factorii de risc, dar angio-CT-ul poate oferi informații despre modificările existente deja la nivelul arterelor coronare.” detaliază dr. Teodor Sas.

„Dar colesterolul meu este bun”

Este una dintre reacțiile frecvente.

Un colesterol aflat în limite bune este important, la fel cum sunt greutatea normală, activitatea fizică și absența fumatului. Dar niciunul dintre acești factori, luat separat, nu exclude complet ateroscleroza.

În același timp, angio-CT-ul coronarian nu este o investigație pe care orice persoană activă ar trebui să o facă preventiv. Indicația se stabilește în funcție de simptome, risc și întrebarea la care medicul încearcă să răspundă.

Uneori, primul semn este că începi să faci mai puțin

Victor, pacientul de 56 de ani ar putea continua mult timp fără să considere că este bolnav. Ar putea alerga mai încet, evita pantele sau renunța la anumite exerciții.

Simptomul pare să dispară.

În realitate, poate că a dispărut doar efortul care îl provoca.

În cadrul Spitalului Onioptic Medical din Craiova, evaluarea cardiovasculară poate include consultație cardiologică, electrocardiografie, ecocardiografie, testare la efort și, atunci când există indicație, angio-CT coronarian.

Un stil de viață activ protejează inima. Dar nu ar trebui să ne facă să ignorăm un simptom nou doar pentru că nu ne încadrăm în imaginea clasică a pacientului cardiac.

Comentarii (0)

    Articole similare