Alexandru Nazare reacționează după datele INS privind evoluția PIB: Contracția economică s-a temperat

Ministerul Finanţelor reacţionează după publicarea de către INS a datelor privind PIB-ul României, în primul semestru din 2026. Nazare spune că economia se îmbunătățește. Cifrele INS indică o ameliorare a evoluţiei economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală şi de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

Primele semne ale revenirii economiei

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă”, spune ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Produsul intern brut, în trimestrul II 2026,  s-a menţinut nemodificat în termeni reali comparativ cu trimestrul I 2026, dar a înregistrat o scădere de 0,4% faţă de acelaşi trimestru din anul 2025 pe seria brută şi de 2,0% pe seria ajustată sezonier, a anunţat, vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS). 

Reducerea PIB, pe semestre

În semestrul I din 2026, Produsul Intern Brut s-a redus cu 0,8% comparativ cu semestrul I 2025, pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.

„Cele mai recente date publicate azi de Institutul Naţional de Statistică indică o ameliorare a evoluţiei economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală şi de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

În trimestrul al doilea din 2026, contracţia anuală a PIB real s-a redus semnificativ, până la -0,4%, în timp ce, faţă de trimestrul precedent, economia a rămas practic stabilă. Evoluţia indicatorilor lunari arată, de asemenea, semnale de îmbunătăţire a activităţii economice în mai multe sectoare. Construcţiile au continuat să înregistreze o evoluţie favorabilă, susţinută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură, precizează Ministerului Finanţelor.

„Dincolo de evoluţia pe termen scurt a PIB, structura activităţii economice oferă semnale importante privind reechilibrarea modelului de creştere economică. După o perioadă în care expansiunea economică s-a bazat într-o măsură semnificativă pe consum şi a fost însoţită de deficit fiscal şi extern ridicate, investiţiile continuă să joace un rol important în susţinerea activităţii economice”, se precizează în comunicat. 

Oficiailii de la Finanţe spun că, în paralel, contribuţia exporturilor nete la creşterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creşterea exporturilor, ceea ce constituie un semnal pozitiv pentru procesul de reechilibrare a economiei, prin reducerea presiunii cererii interne asupra importurilor şi, implicit, asupra dezechilibrului extern.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă. Ministerul Finanţelor va continua să susţină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în acelaşi timp investiţiile şi proiectele care contribuie la creşterea potenţialului economic al României.”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Investiţiile, principalul motor al activităţii economice  

În actuala perioadă de ajustare, investiţiile rămân unul dintre principalii factori de susţinere a activităţii economice şi elementul care poate asigura trecerea de la stabilizare la reluarea creşterii, se arată în comunicat.

Se remarcă dinamica puternică a sectorului construcţiilor, cât şi în accelerarea investiţiilor finanţate din fonduri europene. În prima jumătate a anului 2026, investiţiile finanţate din fonduri europene au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 56%, potrivit datelor de la Finanţe.

„Efectele acestui efort investiţional depăşesc însă contribuţia imediată la activitatea economică. Investiţiile în infrastructura de transport şi energie contribuie, pe termen mediu şi lung, la creşterea potenţialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătăţirea conectivităţii şi creşterea securităţii şi disponibilităţii energetice”, menţionează documentul.

O infrastructură mai performantă creează condiţii mai bune pentru extinderea capacităţii interne de producţie, atragerea investiţiilor private şi integrarea mai puternică a companiilor româneşti în lanţurile europene de producţie şi distribuţie.

„Prin urmare, investiţiile realizate în această perioadă nu susţin doar activitatea economică pe termen scurt, ci contribuie la creşterea capacităţii economiei de a genera valoare adăugată şi creştere sustenabilă în anii următori”, se arată în comunicat.

 Dezechilibrul extern 

În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au înregistrat doar un avans marginal.

„Evoluţia reflectă o îmbunătăţire graduală a raportului dintre exporturi şi importuri şi contribuie la reducerea presiunilor asupra contului curent.

Ministerul Finanţelor analizează însă această ajustare şi în contextul ciclului investiţional puternic”, afirmă oficialii de la Ministerul Finanţelor.

O parte a investiţiilor presupune importuri de echipamente, tehnologie şi alte bunuri de capital, ceea ce poate tempera pe termen scurt viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu însă, extinderea şi modernizarea capacităţii productive pot contribui la creşterea competitivităţii, substituirea unor importuri şi consolidarea capacităţii de export a economiei.

Presiunile asupra economiei se temperează

Ministerul Finanţelor precizează că evoluţia recentă a inflaţiei indică, de asemenea, reluarea procesului dezinflaţionist.

Rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie, revenind sub pragul de 10% - „Evoluţia reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflaţiei rămâne ridicat şi impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice. Procesul dezinflaţionist este aşteptat să se accentueze începând cu luna august, pe măsură ce efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut se estompează.”

La temperarea presiunilor inflaţioniste contribuie şi moderarea consumului şi a dinamicii salariale. În acelaşi timp, persistenţa tensiunilor geopolitice şi volatilitatea preţurilor internaţionale ale energiei rămân factori de risc pentru această traiectorie şi impun prudenţă în evaluarea perspectivelor, atrag atenţia oficialii de la Finanţe.

„Reducerea treptată a inflaţiei este importantă nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci şi pentru perspectivel  de creştere economică. Pe măsură ce inflaţia se reduce, refacerea treptată a veniturilor reale va crea condiţiile pentru o revenire graduală a consumului”, se arată în comunicat.

Modelul de creştere

Imaginea care se conturează este, astfel, cea a unei reechilibrări graduale a economiei româneşti, în condiţiile în care consolidarea fiscală şi moderarea consumului contribuie la corectarea dezechilibrelor acumulate în anii anteriori, în timp ce investiţiile – în special cele susţinute din fonduri europene – permit continuarea dezvoltării infrastructurii şi extinderea capacităţii productive a economiei.

„Miza acestei perioade de ajustare este trecerea către un model de creştere mai sustenabil, bazat într-o măsură mai mare pe investiţii, productivitate şi competitivitate externă şi într-o măsură mai redusă pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale şi externe. Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condiţiilor pentru o creştere economică mai sănătoasă şi mai rezilientă. Investiţiile productive, infrastructura, absorbţia fondurilor europene, creşterea competitivităţii şi consolidarea capacităţii de export sunt elementele care pot susţine această tranziţie”, se precizează în document.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor mai spun că datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracţia economică s-a temperat, investiţiile finanţate din fonduri europene au accelerat, contribuţia exporturilor nete s-a îmbunătăţit, deficitul extern se reduce, iar inflaţia a reintrat pe o traiectorie descendentă.

 „Creşterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiţii, productivitate, competitivitate şi un cadru fiscal stabil, capabil să susţină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”, subliniază ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Ministerul Finanţelor va continua să susţină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în acelaşi timp investiţiile şi proiectele care contribuie la creşterea potenţialului economic al României, adaugă oficialii de la Finanţe.