Alegeri Israel: Blocul de dreapta/ultra-ortodox condus de prim ministrul Benjamin Netanyahu a revenit în sondaje la nivelul opoziției, dar o majoritate absolută în Knesset rămâne greu de obținut

În majoritatea sondajelor coaliția de guvernare condusă de premierul Netanyahu obține în scrutinul legislativ de marți 27 octombrie cam tot atâtea mandate câte ar obține opoziția sionistă, dar niciunul din cele două blocuri nu pare în măsură, potrivit sondajelor (cu o singură excepție), să obțină majoritatea de 61 de mandate din cele 120 ale parlamentului unicameral de la Ierusalim, cu balanța puterii fiind deținută de cele două liste ale partidelor arabe.

Coaliția guvernamentală este formată din cinci partide:

• Likud (dreapta naționalistă) – lider Benjamin Netanyahu;
• Otzma Yehudit (Puterea Evreilor, extrema dreaptă) – lider Itamar Ben Gvir;
• Partidul Sionist Religios (extrema dreaptă) – lider Bezalel Smotrich;
• Shas (ultra-ortodox sefard/oriental) – lider Arieh Deri;
• Yahadut ha-Torah (Unitatea Torei) – lider Ya’akov Asher.

Opoziția parlamentară sionistă este formată din patru partide:

• Yashar (Drept, centru) – lider Gadi Eisenkot;
• B’Yahad (Împreună, centru-drepta) – lideri Naftali Bennett și Yair Lapid;
• Israel Beitenu (dreapta naționalistă) – lider Avigdor Liberman;
• Democrații (centru stânga) – lider Yair Golan.

Listele are sunt în număr de două:

• Lista comună – Hadash/Balad/Ta’al, trei partide naționaliste care reprezintă electoralul arab al Israelului – lider Yousef Taysir Jabareen;
• Ra’am (Islamist moderat) – lider Mansour Abbas.

În afară de aceste partide, două alte liste au șanse să treacă de pragul electoral de 3,25% (care asigură minimum patru mandate în Knesset), care nu sunt aliniate cu niciunul din cele două mari blocuri sioniste:

• Amcha Israel (Poporul lui Israel, dreapta naționalistă) – lider Ofer Winter;
• Rezerviștii (centru) – lider Yoaz Hendel.

Sondajele de opinie, care în prima parte a anului arătau un avantaj pentru opoziția sionistă, au arătat în ultimele luni o revenire a coaliției conduse de Netanyahu, cu scoruri 50 – 55 de mandate, practic la egalitate cu opoziția sionistă, în timp cele două liste arabe sunt creditate cu 12 – 14 mandate, ceea ce le-ar oferi balanța puterii în noul parlament. Arabii reprezintă 20% dintre cetățenii Israelului.

În ceea ce privește viitorul prim ministru, sondajele de opinie alternează în privința preferințelor pentru Netanyahu și Eisenkot, fost șef al statului major al armatei israeliene (IDF), primul evreu sefard/oriental cu șanse de a ajunge șef al guvernului în cei 78 de ani de existență a statului Israel (părinții săi erau originari din Maroc).

În timp ce blocul condus de Netanyahu respinge orice colaborare în Knesset cu partidele arabe, în blocul opoziției liderul Democraților se arată dispus la o înțelegere cu aceste partide, considerate de mulți alegători ca nefiind loiale statului Israel.

O altă mare problemă în formarea unei coaliții de guvernare după alegeri o reprezintă chestiunea scutirilor de servicii militar pentru o parte a studenților la Yeshive (seminare itr-ortodoxe), pe care opoziția sionistă dorește să le elimine, iar Shas și Yahadut ha Torah, care dețin 11, respectiv 7 mandate în actualul Knesset, se opun cu vehemență.

Formarea unui guvern de uniune națională între Likud pe de o parte, Yashar, B’Yahad și Israel Beitenu pe de altă parte, se împiedică de refuzul opoziției de a trata cu Netanyahu ca lider de partid, acesta fiind judecat la ora actuală sub acuzații de corupție și acuzat că a primit avertismente cu privire la atacul terorist al organizației terorist-islamiste palestiniene Hamas din sudul Israelului din 7 octombrie 2023, dar nu a luat nicio măsură preventivă. Hamas sprijinit de civili palestinieni din Gaza a făcut 1.200 de morți, imensa majoritate civili și a dus la răpirea a 251 de ostatici, urmat de riposta militară a Israelului, care potrivit Hamas a dus la moartea a peste 70.000 de oameni în Gaza, număr nedefalcat pe combatanți și civili.