Adrian Năstase face lista realizărilor sale și taxează USR și PNL: Nu ar fi așa rău să revenim la vremea guvernării Năstase

Fostul premier Adrian Năstase reacționează după ce în repetate rânduri PNL și USR au lansat avertismente publice privind pericolele revenirii la guvernarea Năstase. Social-democratul face o listă a realizărilor României din perioada în care a condus guvernul și spune că nu ar fi chiar rău să se revină la guvernarea Năstase.

Lista prezentată de Năstase

"In ultima perioadă, reprezentanți ai USR sau PNL, pentru a justifica haosul de acum, vor să arate că o alternativă ar insemna „intoarcerea la perioada guvernării Năstase”.

Hai să vedem, chiar așa de rău ar fi? Vă reamintesc câteva date de sinteză:

*In perioada 2000-2004, au fost finalizate câteva obiective externe strategice

–Aderararea la NATO (2004), incheierea negocierilor cu Uniunea Europeană (2004), eliminarea vizelor in spațiul Schengen pentru călătoriile de până la trei luni (2002).

*In perioada 2000-2004, Parlamentul a desfăsurat cea mai substantialã activitate legislativă din perioada postdecembristã. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat in cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.

*Au fost adoptate legile transparenței – Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; Legea 52/2003 privind transparența decizională.

*In ani 2001-2004, economia româneascã a inregistrat o combinatie exceptionala de dezinflatie, scadere a deficitului contului curent si crestere economica puternica.

*Relansarea economica s-a bazat pe o crestere economica sustinuta in fiecare an: in 2001 5,7%, in 2002 5,1%, in 2003 5,2%, in 2004 8,4%.

*In anul 2000, am preluat tara cu o pierdere de 3,4 miliarde de dolari fat de anul 1996 si am adus-o, in cei patru ani de guvernare, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în ceea ce priveste Produsul Intern Brut.

*Numârul somerilor s-a redus aproape la jumâtate fatà de anul 2000, rata somajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata sărăciei a scazut de la 36% în 2000 la 23% in 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%.

*Salariul minim net lunar era în anul 2000 de28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era in anul 2000 de 95 dolari SUA; in 2004, el a fost de 174 dolari.

*Pensia medie de asigurari sociale de stat era in anul 2000 de 42 dolari SUA; in 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era in anul 2000 de 8,7 dolari SUA; in 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forta de munca a scäzut de la 60% in anul 2000, la 49,5% ni 2004. Productia agricolã în 2004 a fost cu 32% mai mare decât in 2000.

*Inflatia si salariile: in conditile unei scaderi a ratei somajului, de la 8,8% in 2001 la 6,2%in 2004, salariul mediu a crescut, in acelasi interval, de la 104 la 183 de dolari pe luna. Rata inflatiei a scäzut in acest interval, de la 40% pâna la sub10%.

*In anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai inalt nivel dupa 1990 – circa 14 miliarde de dolari, mai mare cu 34%, comparativ cu exportul din anul 2000.

*F i n a l i z a r e a anului 2004 cu un sold favorabil al contului trezoreriei statului, de un miliard de dolari, suma ce a fost folosita de catre guvernarea Aliantei, dupa 2004, pentru acoperirea deficitelor sale bugetare!

*In perioada 2001-2002, cele mai importante agentii internationale de rating au îmbunătătit de trei ori cotatia României, atingându-se situatia anului 1996, sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire in România.

Utilizarea a 110% din fondurile de preaderare

*Unificarea legislatiei fiscale. A fost introdus impozitul pe venitul global si declararea lui la Fisc. Insa cel mai important lucru pentru finantele românesti a fost aparitia Codului fiscal, elaborat în 2002. Noua lege prevedea impozitarea progresiva a veniturilor, in cinci transe cuprinse între 18 si 40%. Impozitul pe profit avea cotà unica de 25%, iar microîntreprinderile beneficiau de un impozit de 1,5% pe venit. TVA era de 19%.

*România a folosit, pentru prima dată, bugetul de stat ca instrument de dezinflatie (in acest fel, s-a mai rezolvat o problema: deficitul bugetar a scazut de la 4% din PIB în anul 2000, la 1,2% din PIB în 2004).

*Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult si, poate cel mai important, guvernul a reusit sa ofere garantii de predictibilitate fiscala. Astfel, au fost elaborate si adoptate Codul fiscal si Codul de procedura fiscalà in 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941.

*A fost adoptată LEGEA nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat –ajutor social forte bine tintit, identificând persoanele supuse riscului de sarâcie si excluziune socialã.

*Niciodatà pâna atunci nu s-au construit n România mai multe case; niciodata nu -s au cumpàrat mai multe autoturisme, computere, telefoane mobile, bunuri de larg consum; niciodatã nu s-a dezvoltat creditul de consum mai repede si pe scarã mai larga;

*A fost perioada cu cei mai multi absolventi de invâtâmânt superior.

*Niciodatã, dupà 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda nationalã sã se aprecieze in raport cu monedele internationale.

*Au fost realizati primii 100 de km de autostradă de după 1989 (in 2004).

A fost lansat proictul de locuinte ANL.

*Programul guvernamental „Cornul si laptele” a fost initiat prin OUG 96/2002, constând in acordarea de produce lactate si de panificatie pentru scolari.

*In iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de câtre societatea Aro Câmpulung pentru unitatile scolare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, catre institutile de invatamânt.

*Salile de sport – 400 – construite in doar câteva luni si date in folosintã in toamna anului 2004

*Proiectul de modernizare a tribunelor stadionului „Iolanda Balas Soter” 2004.

*Consolidarea Tribunalului Mare, o lucrare foarte complicată, realizată cu firma Bouygues.

*Debirocratizarea. Este vorba despre ordonanta privind procedura aprobarii tacite, care prevedea ca orice cerere administrativa care nu primeste râspuns din partea autoritatilor in termenul legal de 30 de zile, se considera adoptata.

*Pachetul legislativ anticoruptie, publicat in aprilie 2003, in Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ continea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilitati intre functiile de demnitate publica si afaceri si obligau demnitarii sa-si faca publice averile. Demnitarii pusi in situatia de a alege aveau la dispozitie 30 de zile sa opteze intre politica si afaceri. Legea conflictului de interese

*Infiintarea PNA, „de importanta maxima” pentru aderarea la UE si ‘mai ales la NATO”

*Ajutoare financiare pentru mănăstirile din Moldova.

*Amplasarea Catedralei Mântuirii Neamului.

*A intrat in vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, infintarea a 15 muzee noi, numeroase initiative legislative menite sã acorde un suport consistent manifestarilor culturale,

Un sfert din bugetul la dispozitia primului ministru a fost folosit pentru cultură si culte.

*Intre altele, printr-o donatie cuprinzând o vastã colectie de artã cartografica (aproximativ 1000 de hărti) a fost creat Muzeul National al Hártilor si Cartii Vechi (donatia Daniela si Adrian Nastase), din al carui fond au fost publicate si multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae si Descriptio Transylvaniae.

*De altfel, niciodatã in România, în timpul unei guvernari de numai patru ani, nu s-au creat, recreat si restaurat atât de multe muzee de istorie si de artà. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Arta modernă româneasca si de artă universala din Muzeul National de Artă din Bucuresti; încheierealucrărilor unei părti din Muzeul Colectiilor; Muzeul National de Artă Contemporană din cladirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colectia Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Täranului Român, Refacerea Muzeului Satului dupa un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Manasirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Stefan cel Mare – Organizarea expozitiei în Salile Sixtine ale Vaticanului; Colectia Nica Petre din Braila adusa din Canada; Zona noului muzeu din Pitesti; Centrul Cucuteni de la Piatra Neamt, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanta; colectia de pictura de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet.

*Proiectul „Ansamblului de locuinte Orăselul Artistilor” din sectorul 1- 2002-2003, in urma discutiilor cu mai multi artisti plastici, tinând seama de faptul că multe din atelierele de creatie fusesera retrocedate (proiect, din păcate, nefinalizat!)

Relații externe extrem de bune

*Succesul economic intern s-a transmis si in relatile externe. Astfel, s-a reusit finalizarea primului acord stand by cu FMI dupa 1990, in anul 2003 (ultimul find realizat in 1978). Relatia cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

*Implicarea in realizarea unor acte de mare importantã, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea si ratificarea tratatelor) etc;

*Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internatională de Justitie de la Haga, ceea ce a dus la câstigarea a aproximativ 80% din spatiile marine in dispută cu Ucraina;

*A fost plätită datoria catre Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, pâna al sfârsitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, esalonat, in 4 rate, in contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii venisera initial la negocieri fusese, in varianta maximala, undeva intre 3-4 miliarde de dolari, reprezentand o datorie veche de peste sapte decenii, plus indexarile anuale. Fară rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram in constituenta cu Suedia) si nici sã rezolvam chestiunea vizelor (Suedia avea presedintia UE).

*Impreună cu premierul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, a fost stabilit locul unde s-a construit podul peste Dunare – Calafat-Vidin.

*Guvernul Năstase a avut un rol decisiv în finantarea proiectului Sibiu – Capitalã Culturală a Europei, alături de Luxemburg.

Bănuiesc că am uitat numeroase alte proiecte. Dacă le cunoasteti, vă rog să le adăugati!

Comunicatorii „Noului PSD” ar trebui poate să folosească aceste date drept comparație cu guvernările PNL și USR!", scrie Năstase p blogul său.

Ieri, șeful PSD, Sorin Grindeanu, mărturisea că este nervos din cauza PNL

„Eu n-am avut niciun fel de înțelegere și PSD-ul n-a avut niciun fel de înțelegere cu Nicușor Dan. Asta este, pe scurt, o prostie. Noi n-am avut niciodată nici măcar alianțe politice. Nicușor Dan a fost tot timpul adversarul politic al PSD-ului”, a declarat Grindeanu la emisiunea „Subiectul zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Social-democratul a spus că „Ilie Bolojan a guvernat prost”

„Sunt 71 de zile de când a trecut moțiunea, dar PSD plecase înainte. Sunt aproape 3 luni. Ce politică publică ați văzut dumneavoastră sau au văzut românii în aceste 3 luni, dinspre guvernul PNL-USR? În afară de înjurătură la adresa PSD-ului. (...) Întregul program pus la punct de Ilie Bolojan este unul prost și de-aia a fost schimbat. N-am nimic personal cu el”, a declarat Grindeanu.

El a spus că este nervos: „Și atunci singura politică publică este înjurătură la adresa PSD-ului. Că asta se face. Știți? De fiecare dată... Și sunt nervos din acest punct de vedere. Sunt nervos așa cum v-am spus. Că am înțeles, anul trecut, pe vremea asta, vorbeam de deficit. Moștenirea grea îmbrăcată altcumva. (...) În ultimii șapte ani, PNL a avut patru prim-miniștri. PSD unul singur. Am intrat în procedură de deficit excesiv când era un prim-ministru PNL”.