Administrația Prezidențială: România este deschisă cooperării economice cu China, dar prudentă în sectoarele strategice

România vrea să continue și să dezvolte relațiile economice cu China, însă Bucureștiul stabilește limite clare atunci când cooperarea ajunge în domenii considerate sensibile pentru securitatea națională, precum infrastructura critică, telecomunicațiile, energia nucleară și lanțurile de aprovizionare. Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, afirmă că România privește cu deschidere relația cu Beijingul, dar diferențele de viziune geopolitică și sprijinul acordat de China Rusiei impun o abordare prudentă.

Întrebat, într-un interviu pentru TVR Info, cum intenționează România să își construiască relația cu China în următorii ani, în condițiile în care alte state occidentale încearcă să mențină legăturile comerciale cu Beijingul, limitând în același timp riscurile de securitate, Vlad Ionescu a arătat că Bucureștiul pornește de la o relație bilaterală veche și considerată solidă.

„România are, în mod tradițional, o relație bună cu China, construită pe relații economice, culturale și educaționale. Deci avem un fundament solid al parteneriatului cu China. Suntem angajați în continuarea și explorarea altor oportunități cu China”, a declarat consilierul de stat.

Bucureștiul vrea mai multă cooperare economică

Potrivit lui Vlad Ionescu, domeniul economic rămâne unul în care autoritățile române văd posibilități de extindere a relațiilor cu Beijingul.

„Oportunități economice. De curând, am semnat un memorandum în privința cooperării în domeniul agroalimentar. Deci privim deschis această relație, o privim cu încredere și considerăm că ea se poate dezvolta”, a explicat oficialul de la Cotroceni.

Memorandumul la care face referire consilierul a fost semnat în martie 2026, la Beijing, de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și vizează cooperarea în domenii precum securitatea alimentară, investițiile în agricultură, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea, inovarea și schimbul de tehnologii, precum și extinderea accesului produselor românești pe piața chineză.

Deschiderea pentru schimburi economice nu presupune însă, potrivit Administrației Prezidențiale, o revenire la o politică în care investițiile chineze să poată intra fără restricții în sectoarele strategice.

Lecția COVID: România nu mai vrea dependențe majore față de o singură țară

Un prim domeniu în care Bucureștiul își propune să reducă riscurile este cel al lanțurilor de aprovizionare.

„Unde însă am stabilit o serie de limite, o serie de granițe, să zicem, ar fi aspectele legate de securitatea lanțurilor de aprovizionare. Am văzut în perioada COVID că dependența foarte mare de o țară, în general, și de China, în mod special, nu este satisfăcătoare, nu este acceptabilă”, a afirmat Vlad Ionescu.

Poziția exprimată de oficialul român se înscrie în strategia mai largă a Uniunii Europene față de China, definită prin conceptul de „de-risking”, nu de decuplare economică. Bruxelles-ul urmărește menținerea schimburilor economice cu Beijingul, concomitent cu reducerea dependențelor critice și diversificarea furnizorilor. Comisia Europeană constată că o parte importantă a dependențelor externe ale UE în sectoare sensibile este legată de China, inclusiv în cazul materiilor prime critice.

Liniile roșii: infrastructura critică, telecomunicațiile și energia nucleară

Vlad Ionescu a enumerat explicit domeniile în care cooperarea cu Beijingul este privită cu mai multă rezervă.

„Mai avem câteva domenii, cum ar fi infrastructura critică, telecomunicațiile și energia nucleară. Sunt chestiuni care țin de securitatea profundă a statelor, unde suntem un pic mai rezervați în privința cooperării cu China”, a declarat consilierul de stat.

În cazul energiei nucleare, România a făcut deja o schimbare majoră de orientare. Nuclearelectrica semnase în 2015 un memorandum cu China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, iar în 2019 fusese semnat și un acord preliminar al investitorilor. În iunie 2020, acționarii Nuclearelectrica au aprobat însă încetarea negocierilor cu CGN, iar România s-a orientat ulterior către cooperarea cu Statele Unite și parteneri occidentali pentru programul nuclear civil.

O abordare bazată explicit pe considerente de securitate există și în telecomunicații. Legea 5G adoptată în 2021 prevede autorizarea producătorilor de tehnologii și echipamente utilizate în rețelele de comunicații inclusiv prin raportare la „riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale și apărării țării”.

„Există un set de valori pe care nu le împărtășim neapărat cu China”

Prudența Bucureștiului nu este motivată numai economic sau tehnologic. Vlad Ionescu a invocat și diferențele dintre România și China în ceea ce privește modelul politic și ordinea internațională.

„China este un actor global, un actor major, dar este un actor cu o viziune un pic diferită de a noastră în ceea ce privește multilateralismul, în ceea ce privește guvernanța, statul de drept și democrația. Deci, cumva, există un set de valori pe care nu le împărtășim neapărat cu China”, a spus consilierul de stat.

Un alt punct sensibil îl reprezintă apropierea dintre Beijing și Moscova și rolul Chinei în contextul războiului din Ucraina.

„China este din ce în ce mai prezentă și în regiunea noastră, potrivit evaluărilor NATO, nu ale noastre, și este unul dintre principalii susținători ai Rusiei în conflictul cu Ucraina”, a afirmat Vlad Ionescu.

Evaluările NATO au devenit în ultimii ani tot mai ferme în această privință. Alianța a calificat China drept un „facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, invocând parteneriatul dintre Beijing și Moscova și sprijinul acordat bazei industriale rusești de apărare, inclusiv prin livrarea de bunuri cu dublă utilizare. Și în 2026, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vorbit despre sprijinul vital primit de Rusia din China și despre cooperarea tot mai strânsă dintre Rusia, China, Coreea de Nord și Iran.

Relație „ascendentă”, dar cu limite

România nu intenționează să rupă sau să înghețe relațiile cu Beijingul și vede în continuare China drept un partener economic important, însă exclude o abordare în care avantajele comerciale să prevaleze asupra considerentelor de securitate.

„Avem o diferență de viziune geopolitică cu China, care introduce în relația noastră o serie de reguli care o ghidează și care o pot lansa pe un făgaș ascendent pe anumite paliere, dar cu limite”, a sintetizat Vlad Ionescu.

Interviul integral cu Vlad Ionescu, consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni al Administrației Prezidențiale, a fost difuzat la TVR Info, în cadrul emisiunii „Lumea diplomatică”, realizată de Vlad Ungar. Vlad Ionescu ocupă această funcție din 1 decembrie 2025.