Abelardo De la Espriella va fi inaugurat președinte al Columbiei, cel mai recent politician care confirmă tendința tot mai pronunțată spre dreapta în America Latină

Președintele ales, care își va prelua mandatul pe 7 august, a dezvăluit deja schimbări în strategia de securitate, diplomație, relațiile cu SUA și o apropiere de Israel.De la Espriella, 48 de ani, preia președinția pe 7 august de la stângistul Gustavo Petro, ales în 2022, în urma unui scrutin extrem de strâns în iunie, împotriva aliatului acestuia, senatorul Ivan Cepeda.

Principalele priorități ale noului președinte sunt:

Descentralizare și schimbări la nivel de capitală

Un nou loc de inaugurare: De la Espriella va fi inaugurat la Cali, în sud-vestul Columbiei, aceasta fiind prima dată când un președinte își preia mandatul în afara capitalei, Bogotá. Inițial, președintele ales dorea ca ceremonia să aibă loc într-o bază militară din orașul vecin Cali, un bastion tradițional al stângii conduse de Petro, a fost, de asemenea, locul în care De la Espriella și-a depus candidatura.

De la Espriella a propus, de asemenea, planuri de transformare a palatului prezidențial, El Nariño, într-un muzeu și de a determina Congresul să desemneze Barranquilla, un oraș din nordul țării unde locuiește familia sa, drept capitală alternativă.

Întărirea relațiilor dintre Statele Unite și Columbia

De la Espriella a declarat că, încă din prima sa zi de mandat, Columbia va adera la blocul regional de securitate al lui Trump, cunoscut sub numele de „Scutul Americilor”. Noul președinte al Columbiei este un mare admirator al președintelui Trump

Întâlniri la nivel înalt cu Departamentul de Stat: Membrii cabinetului lui De la Espriella, inclusiv vicepreședintele ales José Manuel Restrepo, au vizitat Washingtonul la mijlocul lunii iulie, întâlnindu-se cu personalități precum secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta extinderea cooperării bilaterale.

Măsuri de securitate

După o întâlnire din 21 iulie cu viitorul ministru al apărării al lui De la Espriella, secretarul adjunct al Apărării al SUA, Joseph M. Humire, a anunțat că cele două țări vor colabora în cadrul unei inițiative de securitate denumită „Plan Patriota 2.0”, potrivit site-ului Americas Society Council for the Americas.

Denumirea face referire la o strategie de securitate adoptată în timpul președinției lui Álvaro Uribe (2002–2010), în cadrul căreia guvernul Columbiei a încercat să preia controlul teritorial de la grupările de gherilă de stânga, precum FARC și ELN.

Pe măsură ce acest plan se dezvoltă, De la Espriella a afirmat clar că nu va relua politicile de securitate ale lui Petro, care includ negocieri, încetări ale focului și concesii. Într-un discurs ținut pe 25 iunie, acesta a declarat că grupările armate vor avea la dispoziție 100 de zile de la preluarea mandatului său pentru a se preda.

Schimbări diplomatice: prietenia cu Israelul

• Apropierea de Israel: De la Espriella intenționează să restabilească relațiile diplomatice și economice ale Columbiei cu Israelul, pe care Petro le-a întrerupt în 2024 din cauza războiului din Gaza. De la Espriella intenționează, de asemenea, să elimine obligația de viză și să mute ambasada columbiană de la Tel Aviv la Ierusalim, o schimbare pe care Israelul a solicitat-o aliaților săi. Guatemala, Honduras și Paraguay se numără printre țările din America Latină care și-au mutat ambasadele în ultimii ani.
• Viitorul ministru de externe al Columbiei, Omar Bula Escobar, s-a întâlnit cu ministrul de externe israelian, Gideon Sa’ar, la Washington, pe 15 iulie. La scurt timp după aceea, De la Espriella a anunțat că intenționează să retragă sprijinul Columbiei pentru acțiunea intentată de Africa de Sud împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
• Eliminarea ambasadelor: Președintele ales intenționează să rupă relațiile cu guvernele din Cuba și Nicaragua, afirmând: „În guvernul meu nu vor exista absolut niciun fel de legături cu tiraniile”. El urmărește să închidă 14 ambasade, în principal în Europa (printre care și cea din România) și Africa. De la Espriella intenționează, de asemenea, să închidă 15 consulate care urmează să fie identificate. Guvernul său a propus un audit tehnic al ambasadelor și consulatelor pentru a stabili dacă este necesară o consolidare suplimentară, cu scopul de a redirecționa fondurile către inițiative de securitate și investiții publice.

Amenințările lui Petro

Președintele în exercițiu, Gustavo Petro, care este un fost comandant de gherilă de stânga, nu a recunoscut rezultatul alegerilor, acuzând fraudă în favoarea lui De la Espriella și nu va participa la ceremonia de învestitură, deși va preda puterea. El însă a ținut un discurs în care a încurajat grupuri armate, pe care le-a numit “gărzi eliberatoare”, să preia puterea prin forță după 7 august.

Dar contextul în care Petro face aceste afirmații este tot mai nefavorabil stângii în America Latină. De la Espriella își preia mandatul la mai puțin de două săptămâni după ce în Peru a fost inaugurată președinta de dreapta, Keiko Fujimori. În America Latină doar Brazilia, Mexic, Venezuela, Cuba și Nicaragua mai au președinți de stânga.

În Brazilia vor avea loc alegeri prezidențiale în octombrie, un scrutin care se anunță strâns între președintele stângist Ignacio Lula da Silva și Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de dreapta, Jair Bolsonaro, actualmente judecat pentru acuzația de tentativă de lovitură de stat.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a adoptat o linie prudentă în relația cu Statele Unite, iar președinta în exercițiu a Venezuelei, Delci Rodriguez, a schimbat aproape cu 180 de grade relația cu SUA, după răpirea de către forțele speciale americane în ianuarie 2026 a președintelui stângist Nicolas Maduro, devenind foarte cooperantă cu administrația de la Washington.

Liderul autoritar de stânga din Nicaragua, Daniel Ortega, a declarat recent că în țara sa nu vor mai avea loc alegeri pentru ca opoziția să nu poată ajunge la putere. Președintele Trump a declarat luna trecută că după Cuba, Nicaragua va fi următoarea pe listă. Nu e clar dacă e vorba de o intervenție militară, care nu a avut loc nici împotriva Cubei, un stat în declin economic terminal după 67 de ani de comunism.

Cert este că America Latină a făcut un viraj important spre dreapta, iar inaugurarea lui De la Espriella în Columbia este cea mai recentă mișcare în această tendință apărută în ultimii trei – patru ani.